Prețurile pentru electricitate și gaz pe care le plătesc consumatorii casnici diferă considerabil între capitalele europene, arată EuroNews.
Indicele prețurilor la energie pentru uz casnic (HEPI), compilat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, oferă cele mai actualizate date despre prețurile la electricitate și gaze rezidențiale în capitalele din 33 de țări europene.
În topul prețurilor energiei electrice în luna ianuarie anul acesta, Bucureștiul se află pe locul 27 din 35 cu un preț de 16,1 eurocenți pe kWh.
În ceea ce privește prețul gazelor naturale, Bucureștiul se află pe locul 24 din 29, cu 6,2 eurocenți/kWh.
Totuși, atunci când prețurile sunt ajustate pentru standardele de putere de cumpărare (PPS), clasamentele prețurilor se schimbă semnificativ, deoarece PPS oferă o comparație mai corectă.
Astfel, Bucureștiul urcă în topul celor mai mari prețuri la electricitate pe poziția 16 iar
în topul celor mai mari prețuri pentru gaze urcă pe poziția 15.
Începând cu 3 ianuarie 2025, prețurile la energie electrică pentru utilizatorii finali rezidențiali au variat foarte mult în Europa, variind între 9,1 eurocenți/kWh în Budapesta și 40,4 eurocenți /kWh în Berlin.
Media la nivelul Uniunii Europene era de 25,5 eurocenți /kWh.
Cele mai mari valori au fost înregistrate în Berlin (40,4 eurocenți /kWh), Bruxelles (38,5 eurocenți /kWh), Copenhaga (37,5 eurocenți /kWh), Londra (36,8 eurocenți /kWh) și Berna (36,4 eurocenți /kWh).
Cele mai mici prețuri s-au înregistrat la Budapesta (9,1 eurocenți /kWh), Kiev (9,8 eurocenți /kWh), Belgrad (10,5 eurocenți /kWh) și Podgorița (11,1 eurocenți /kWh).
În Europa Centrală și de Est, prețurile pentru electricitate sunt, în general, mai mici decât media UE, cu excepția Pragăi (35,3 eurocenți /kWh), care a depășit media.
În topul prețurilor pentru gaze, pe primul loc este ocupat de Stockholm, cu 33,3 eurocenți/kWh, iar pe ultimul loc se află Kiev, cu 1,8 eurocenți/kWh.
De ce diferă atât de mult prețurile la electricitate?
Diferențele sunt explicate prin factori precum mixul energetic (dependența de gaz, energie regenerabilă), strategiile de achiziție ale furnizorilor, subvențiile încrucișate și politicile de sprijin, explică experții de la HEPI și VaasaETT.
De exemplu, Berlin are prețurile cele mai mari din cauza taxelor și tarifelor de rețea.
Când sunt exprimate în prețuri în funcție de puterea de cumpărate (PPS) prețurile la energie electrică au variat de la 10,6 în Oslo la 43,9 în Praga, arătând schimbări semnificative în clasamente în comparație cu prețurile nominale
Ajustarea la PPS schimbă radical clasamentele, oferind o comparație mai echitabilă.
De exemplu, în PPS, Praga devine cea mai scumpă capitală, deși în prețuri nominale ocupa locul 7.
Modificări notabile în clasamentele pentru electricitate (PPS):
– București: urcă pe locul 16 de la 27
– Berna: coboară de pe locul 5 pe 23
– Luxemburg: coboară de pe 12 pe 24
– Copenhaga: coboară de pe 3 pe 15
– Varșovia: urcă de pe 18 pe 6
– Vilnius: urcă de pe 16 pe 7
Clasamente notabile la gaz (PPS):
– București: urcă la 15 de la 24
– Berna: coboară de pe locul 3 pe 16
– Luxemburg: coboară de pe 10 pe 21
– Copenhaga: coboară de pe 3 pe 15
– Dublin: coboară de pe 8 pe 18
– Sofia: urcă de pe 15 pe 3.
Schimbările în top arată că, deși capitalele est-europene au prețuri mai mici, acestea devin o povară mai mare pentru gospodării din cauza puterii de cumpărare reduse.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
