Premierul Ilie Bolojan
Presiunea principală asupra finanțelor României vine din zona investițiilor, în special din supracontractările pe fonduri europene, a declarat premierul Ilie Bolojan.
„Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene, practic ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate. Pe PNRR, în loc de puțin peste 20 de miliarde de euro grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro. Asta înseamnă presiuni puternice pe buget atât anul acesta, cât și anul următor”, a spus șeful Guvernului.
El a subliniat importanța reformei administrative și a reducerii cheltuielilor statului.
Pentru a asigura finanțarea investițiilor începute prin PNRR și alte programe, anul viitor „practic toți banii care vor fi economisiți suplimentar prin reduceri de cheltuieli și printr-o mai bună eficiență vor fi alocați finalizării acestor proiecte de investiții”.
Bugetul pe 2025 prevede investiții de 149 de miliarde de lei, reprezentând 7,8% din PIB.
„Mai avem de cheltuit, anul acesta și anul viitor, peste 10 miliarde de euro din PNRR, ceea ce va ocupa o mare parte a spațiului bugetar destinat investițiilor, obiectivul fiind absorbția acestor bani”, a declarat premierul.
Negocierile pentru jaloanele PNRR continuă în aceste săptămâni. „Închiderea acestor negocieri ar însemna ca în ședința Comisiei ECOFIN din luna noiembrie să ni se aprobe PNRR-ul, inclusiv componentele de jaloane și, ca efect, să putem depune cererea de plată numărul 4, în care să solicităm cel puțin un miliard de euro”, a anunțat Bolojan.
- Spitalele rămase fără finanțarea PNRR vor fi preluate de următorul program de finanțare europeană
Bolojan a discutat la Bruxelles și despre viitorul program de finanțare europeană, dar și despre transferul unor fonduri către sănătate.
„România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta spitalelor, astfel încât unitățile care nu au mai rămas în PNRR pentru finanțare să aibă susținerea necesară. Anul viitor, odată cu transferul acestei sume, va fi practic dublată suma pe componenta de sănătate și spitalele vor avea finanțare integrală, putând fi finalizate lucrările în a doua jumătate a anului următor”, a declarat premierul.
- SAFE – 4 miliarde de euro pentru autostrăzi
Premierul a explicat și detaliile programului SAFE, prin care România beneficiază de un credit de 16,6 miliarde de euro. „Cea mai mare parte, de 12,5 miliarde, este pentru cheltuieli directe în apărare, iar puțin peste 4 miliarde pentru sectorul de transporturi, pe componenta mixtă de mobilitate civilă și militară”, a spus Bolojan.
Dobânzile sunt de aproximativ patru ori mai mici decât cele la care se împrumută România acum. Creditul SAFE are o perioadă de grație de zece ani și o rambursare pe 40 de ani. ”Mutarea bugetului de achiziție pe apărare de pe creditele curente pe acest credit SAFE aduce câștiguri importante, predictibilitate și dobânzi mai mici”, a subliniat premierul.
În ceea ce privește componenta de transporturi, Bolojan a indicat proiectele prioritare: „Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostradă dinspre Moldova: tronsonul Pașcani – Suceava – Siret și tronsonul Pașcani – Iași – Ungheni”. Cele două proiecte vor beneficia de peste 3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a acestei propuneri.
Premierul a precizat că speră ca lucrările la aceste tronsoane să înceapă din primăvara viitoare, astfel încât „în următorii 2–3 ani să putem spune că Moldova, cel puțin pe componenta nord -sud, are o infrastructură conectivă importantă”.
Potrivit datelor din SEAP, autostrada Pașcani – Suceava și autostrada Pașcani – Iași – Ungheni au o valoare estimată a contractelor de până la 6,5 miliarde de euro fără TVA.
Pentru Suceava – Siret încă nu au fost aprobați indicatorii tehnico – economici, însă, potrivit studiului de fezabilitate, și acest tronson ar putea costa în jur de 1 miliard de euro, după cum a estimat Cătălin Urtoi, membru al asociației civice „Hai că se poate” din Iași.
TOPUL DRUMARILOR – Primele 100 de firme de drumuri si autostrazi
- Rectificarea bugetară
La începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marți, Guvernul ar urma să fie convocat într-o ședință extraordinară și să fie aprobată rectificarea de buget.
Premierul a arătat că rectificarea urmărește să asigure plățile curente, completarea sumelor pentru asistență socială, dar și o ușoară suplimentare pe componenta de investiții. Nu a precizat însă care sunt coordonatorii de reformă care ar putea primi suplimentări, nici care sunt tăierile.
- Ținta de deficit a fost renegociată
În cadrul recentei vizite la Bruxelles, premierul a convenit cu comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, un deficit de 8,4% din PIB pentru anul 2025, față de ținta de deficit de 7% prevăzută inițial.
„Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, adică aproape 32 de miliarde de euro”, a spus Bolojan.
Premierul a declarat că principalul factor de recalculare a deficitului bugetar pentru anul în curs a fost estimarea eronată privind impactul pe care îl are plata dobânzilor aferente datoriei guvernamentale: „Inițial estimat la puțin peste 40 de miliarde de lei, acum se estimează că va depăși 50 de miliarde.”
Premierul a arătat că efectele pachetului de măsuri adoptat vor avea impactul de 0,6 – 0,7% din PIB în 2025, dar vor depăși 2,5% din PIB anul viitor, ceea ce ar permite reducerea deficitului la puțin peste 6% din PIB și intrarea pe o traiectorie de scădere a cheltuielilor primare.
Ilie Bolojan a insistat că înțelegerea Comisiei Europene depinde de menținerea disciplinei bugetare și de reformele pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea statului, dar și de stabilitatea politică.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
