Comisia Europeană activează procedura de „suspendare a plăților” pentru a treia cerere de plată PNRR. Aceasta deoarece România nu a îndeplinit jaloane legate de pensiile speciale și mari proiecte de infrastructură.
Principalul jalon care nu a fost îndeplinit este jalonul 215, care prevede intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Acesta se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.
Reperele includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.
Procedura de suspendare a plăților oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.
Comisia a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi.
Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.
Comisia a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi.
Ce urmează?
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.
În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut.
România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei.
După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România.
În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.
Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante.
La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.
Ce proiecte sunt în a treia cerere de plată?
A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:
- Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadrulegislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.
- Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.
- Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
