Presiunea uriașă existentă pe piața locuirii constituie principalul argument cu care statul român intră în negocierile pentru obținerea de fonduri europene prin Planul European pentru Locuințe Accesibile.
Fondul public de locuințe reprezintă doar 1,46% din stocul total, aceasta fiind una dintre cele mai scăzute ponderi din Uniunea Europeană, în timp ce România se află pe primul loc în UE ca supraaglomerare a locuințelor.
În același timp, o mare parte a fondului rezidențial este îmbătrânit, iar presiunea pe piața chiriilor afectează nu doar grupurile vulnerabile, ci și tinerii și familiile cu venituri medii.
În acest context, Planul European pentru Locuințe Accesibile, publicat de Comisia Europeană la 16 decembrie 2025, este văzut de către autoritățile române ca un instrument esențial pentru creșterea ofertei de locuințe și mobilizarea investițiilor publice și private.
În cadrul Investiției 1.2 – Construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri și locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ, gestionată prin Componenta 10 – Fondul Local din PNRR au fost depuse 325 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale, dintre care 236 au fost aprobate și contractate, în valoare totală de peste 385 milioane de euro, doar printr-o singură investiție din PNRR, arată reprezentanții Ministerului Dezvoltării într-o notă de informare.
Ministerul Dezvoltării leagă această cerere masivă de fonduri de deficitul structural de locuințe accesibile din țara noastră.
Fonduri direcționate în funcție de teritoriu, către comunitățile cu cel mai mare deficit de locuire
Un element-cheie în poziționarea României îl reprezintă abordarea teritorială.
MDLPA arată că utilizarea fondurilor europene trebuie să țină cont de diferențele majore dintre regiuni, în special în municipii mici și orașe unde investițiile private nu au generat o ofertă de locuințe accesibile.
În acest sens, ministerul mizează pe corelarea Planului european cu Programele Regionale 2021–2027, PNRR și Programul Incluziune și Demnitate Socială, astfel încât resursele să ajungă prioritar în zonele cu deficit sever de locuire și în comunitățile care au dificultăți în a atrage dezvoltatori imobiliari.
Tineri, specialiști și persoane vulnerabile – priorități de finanțare
Pentru România, Planul European pentru Locuințe Accesibile ar urma să se concentreze pe trei categorii majore:
– grupurile vulnerabile, pentru care locuirea este o condiție de bază a incluziunii sociale;
– persoanele active, în special tinerii și specialiștii din sănătate și educație, a căror mobilitate profesională este blocată de costurile ridicate ale locuirii;
– persoanele vârstnice, care necesită locuințe adaptate și integrate în comunitate.
TOPUL CONSTRUCTORILOR: Marii constructori romani prind avant
Autoritățile locale vor avea un rol central în implementare, urmând să pună locuințele realizate la dispoziția beneficiarilor în mod transparent și nediscriminatoriu, gratuit sau la un cost minimal, limitat la cel mult 40% din cheltuielile de întreținere.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
