Piața imobiliară comercială, la nivel european, a dat semnale de revenire în cel de-al doilea trimestru al anului curent, însă ritmul și intensitatea recuperării diferă de la o piață la alta, potrivit unui recent raport la BNR.
În Europa Centrală și de Est, volumul investițiilor a crescut cu 55% în termeni anuali în T2 2024.
Cele mai substanțiale modificări anuale au înregistrat Polonia și România.
În țara noastră, volumul investițiilor în prima jumătate a anului curent reprezintă echivalentul a 85% din investițiile consemnate în întreg anul 2023, depășind dublul cuantumului înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent și se ridică la circa 420 milioane euro.
Investițiile au fost direcționate în cea mai mare măsură către spații comerciale (47%), urmate de spațiile industriale (44%), în timp ce spațiile de birouri au generat doar 3% din total.
Valoarea medie a tranzacției a fost de aproximativ 24 milioane euro, în creștere de la 13 milioane euro în aceeași perioadă a anului trecut.
În prima jumătate a anului a avut loc o revitalizare a investițiilor cu capital străin (circa 74% din investițiile totale), în special din Cehia (40%) și Belgia (24%).
Investitorii locali au preferat în cea mai mare măsură spațiile comerciale, în special cele de tip big-box și unitățile comerciale stradale.
La sfârșitul primelor 9 luni ale anului, volumul investițiilor a ajuns la 659 milioane euro, depășind cu 32% cuantumul total tranzacționat în anul 2023.
Perspectivele pentru 2024 rămân pozitive, dat fiind numărul semnificativ de tranzacții în stadiu avansat de negociere.
Investitorii pe piața imobiliară comercială autohtonă își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția de la spațiile de birouri către cele industriale și comerciale, datorită rezilienței mai mari a acestora din urmă la factori adverși, precum instabilitatea economică sau tensiunile geopolitice.
Atractivitatea României în ceea ce privește spațiile industriale și logistice este de așteptat să crească suplimentar odată cu intrarea în zona Schengen și pe cale rutieră.
Distribuția teritorială a stocului de spații industriale moderne ilustrează concentrarea acestora în București (48% din suprafața de închiriat), fiind în strânsă legătură cu infrastructura deja dezvoltată, în timp ce livrările viitoare depind de lucrările de infrastructură aflate în dezvoltare.
Ratele de capitalizare prime s-au menținut stabile pe toate segmentele pieței, cu ușoare creșteri pentru proprietățile industriale și spațiile comerciale.
În acest context, România continuă să fie o piață atractivă pentru investitorii pe piața imobiliară comercială, întrucât diferența dintre ratele de capitalizare prime locale și cele asociate altor țări din Europa Centrală și de Est este relativ ridicată pe toate segmentele de piață (în general între 100 – 200 puncte de bază) .
În prima jumătate a anului, companiile au continuat tranziția de la lucrul la distanță la cel de la birou, cererea pentru clădirile de birouri în locații prime care oferă accesibilitate și facilități moderne rămânând robustă.
Ratele de neocupare au scăzut în cazul spațiilor de birouri din București de la 14,5% la sfârșitul anului trecut la 12,9% în septembrie 2024.
Valoarea chiriilor pentru proprietățile imobiliare comerciale prime s-a menținut relativ constantă în prima jumătate a anului curent, iar perspectivele sunt de creștere pentru spațiile de birouri și de stagnare pentru spațiile industriale și comerciale.
În cazul spațiilor de birouri, menținerea ofertei la același nivel (nu au mai fost livrate proprietăți noi în T2 2024) va conduce la scăderea graduală a ratelor de neocupare, susținând creșterea suplimentară a chiriei, în special în cazul spațiilor de înaltă calitate.
Relativ la cuantumul chiriei lunare pe metru pătrat pentru spații prime în capitalele din regiune, în România se înregistrează cel mai scăzut nivel în cazul spațiilor industriale, în timp ce în cazul celorlalte segmente de piață se situează sub valoarea medie.
Pe partea ofertei, volumul construcțiilor de clădiri nerezidențiale a scăzut marginal în perioada octombrie 2023–septembrie 2024, inclusiv pe fondul costurilor de construcții care au crescut în medie cu 10% în aceeași perioadă de referință.
Perspectivele în ceea ce privește construirea de clădiri nerezidențiale sunt optimiste: numărul autorizațiilor de construire eliberate a crescut (cu 4% în perioada, octombrie 2023 – septembrie 2024), iar suprafața utilă autorizată pentru construire a crescut cu 11% în același interval de timp.
Expunerea sectorului bancar față de piața imobiliară rezidențială se situează la nivelul de 114,5 miliarde lei, după o majorare de 1,6% în septembrie 2024, în termeni anuali.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
