Mai multe propuneri de modificare a OUG 114/2018 cu referire la prevederile specifice pentru domeniul materialelor de construcții au fost înaintate parlamentarilor de către Federația Patronală „Patromat”.
Noile prevederi legale, intrate în vigoare de la 1 ianuarie anul acesta prin OUG 114/2018, privesc stabilirea salariului minim pe sectorul de construcții și acordarea unei serii întregi de facilități fiscale angajaților din acest sector.
Potrivit președintelui Patromat, ing. Mihai Rohan, ordonanța menționată creează o situație evidentă de concurență neloială între producătorii de materiale de constructie existenți pe piață.
Astfel, articolul 66, pct 1, lit a) din OUG 114/2018 în forma existentă la punctul (ii) care se referă la domeniile de producere a materialelor de construcții, nu au fost introduse codurile: „2351 – Fabricarea cimentului, 2352 – Fabricarea varului și ipsosului, 2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.”, care reprezintă o activitate extrem de importantă din cadrul acestui domeniu.
Ca urmare se creează distorsiuni concurențiale între societățile care au activități integrate și cuprind atât codurile CAEN menționate în OUG 114/2018, respectiv :
– „Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, gipsului, cretei şi a ardeziei”;
– „Extracţia pietrişului şi nisipului” ;
– „Fabricarea betonului” și
– „Fabricarea produselor din beton pentru construcţii”,
cât și alte coduri CAEN de producere a altor materiale de construcții de exemplu ciment, var etc.
În funcție de ponderea acestor activități în cifra de afaceri, unele dintre companiile din construcții pot beneficia, iar altele (având aceleași coduri CAEN și același gen de activitate) nu pot beneficia de facilitățile intenționate de OUG 114 pentru a stimula domeniul construcțiilor.
În consecință, angajații care lucrează în aceste domenii în unele dintre societățile integrate nu vor putea beneficia de facilitățile fiscale introduse prin această ordonanță, ceea ce va conduce la distorsiuni sociale neprevăzute, susține ing. Mihai Rohan.
Altă problemă este legată de Art. 66, pct 1, lit b) din OUG 114/2018, ”angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea”.
Prorpunerea Federației Patromat este modificarea acestui articol duă cum urmează ”angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțin 60% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea pentru firmele nou înființate,iar pentru firmele existente se consideră că baza de calcul este cifra de afaceri realizată cumulat pe anul anterior, iar facilitățile se vor acorda pe toată durata anului în curs.”
Reprezentanții Patromat susțin că există mulți operatori economici cu activitate din domeniul construcțiilor care au activități conexe ce reprezintă circa 40% din cifra de afaceri. ”Apreciem că pragul de 60% este relevant pentru încadrarea unui operator economic cu activități în domeniul construcțiilor în această categorie. Modificarea se impune și pentru a nu crea dezechilibre și chiar o anumită concurență neloială între producătorii de materiale de construcții”, se arată în motivarea propunerii.
În plus, mai spun reprezentanții industriei, sunt dificil de calculat salariile raportate la cifra de afaceri realizată lunar, este necesară forță suplimentară de muncă administrativă.
Pot apărea probleme sociale deoarece în funcție de realizarea cifrei de afaceri lunare salariul net poate fi diferit din cauza acordării sau nu a facilităților fiscale.
Facilităţi pentru unii, impunerea salariului minim pentru toți
O altă modificare propusă de Patromat vizează art. 71, alin. 2 ”Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 66 pct. 1 din prezenta ordonanță de urgență” Articol care să fie completat cu ”și care îndeplinesc condiția de 60%”.
Acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții a stabilit salariul minim de 3.000 lei corelat cu scutirea de taxe pe muncă din partea angajatorului și reducerea taxelor angajatului astfel încât salariul minim net lunar să depășească echivalentul în lei a 500 euro.
Rezultă cu claritate, susțin reprezentanții Patromat, că această obligație de stabilire a salariului minim de 3.000 lei se impune doar acelor angajatori care desfășoară efectiv activități în domeniul construcțiilor și care îndeplinesc condiția de realizare a pragului stabilit la art. 66, alin. 1, lit. b). Pentru eliminarea oricăror confuzii se impune modificarea propusă.
Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții Patromat, constituită în anul 1991 are ca membri 5 organizații patronale, în a căror componență se regăsesc societăți producătoare de agregate minerale, ciment, var, betoane, mortare, BCA, prefabricate din beton, roci ornamentale și alte materiale de construcții.
Inechitate pentru salariații care au venituri ce depășesc 30.000 lei
OUG 114/2018 stipulează că veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt realizate în baza contractului individual de muncă.
Patromat propune completarea acestor prevederi cu următoarele:
”Pentru veniturile ce depășesc 30.000 lei lunar, calculul scutirilor se face luând în calcul pragul de 30.000 de lei; sumele ce depășesc acest prag nu se încadrează la scutirile prevăzute la pct. 5.”
Completarea este considerară necesară de către reprezentanții Patromat care susțin că în actuala formulare legea creează o inechitate pentru salariații care au venituri ce depășesc 30.000 lei și care sunt în general manageri de top.
Propunerea este ca veniturile cuprinse între 3.000 și 30.000 lei să beneficieze de scutirile și reducerile de impozitele și taxele menționate în lege iar cele ce depășesc pragul de 30.000 lei să fie impozitate ca până în prezent (similară cu impozitarea progresivă care s-a aplicat în România până în anul 2005 când a fost introdusă cota unică de impozitare).