Slăbiciunea continuă din sectorul manufacturier și incertitudinea cu privire la perspectivele economice și industriale au întârziat redresarea cererii de oțel, care fusese anterior estimată pentru 2025. O revenire nu mai este așteptată înainte de 2026, conform unei analize Eurofer.
„UE, la fel ca industria sa siderurgică, se află la o răscruce istorică: nu mai este timp de pierdut dacă vrem să ne asigurăm poziția de lideri economici. Facem apel la liderii și factorii de decizie ai UE să treacă de la vorbe la fapte, exact așa cum facem și noi, industria, depunând toate eforturile pentru a fi lideri globali în procesul de decarbonizare. A investi în oțel european curat și competitiv înseamnă a investi în viitorul Europei. Oțelul nu este doar o industrie; este coloana vertebrală a suveranității și prosperității Europei – în trecut, în prezent și în viitor”, au spus Henrik Adam, președinte Eurofer, și Axel Eggert, director general Eurofer.
În 2024, cererea de oțel în UE a scăzut pentru al treilea an consecutiv, în timp ce producția totală de oțel brut a cunoscut o ușoară revenire după două recesiuni consecutive – însă volumele au rămas la niveluri foarte scăzute din punct de vedere istoric.
Factorii externi negativi în curs – tensiunile geopolitice, costurile mai ridicate cu energia și producția comparativ cu alte regiuni producătoare de oțel, presiunea crescută a importurilor din cauza capacității globale excedentare și ratele ridicate ale dobânzilor – continuă să afecteze grav sectorul european al oțelului.
Producția de oțel brut a atins aproape 130 de milioane de tone, înregistrând o ușoară revenire (+2,7% anual) față de nivelul minim record din 2023 (126 milioane de tone), dar rămâne cu 56 milioane de tone sub nivelul anterior crizei financiare din 2008 și cu 20 milioane de tone sub nivelul anterior pandemiei Covid.
Consumul aparent de oțel a înregistrat a patra recesiune în cinci ani (-1,1%, după -6% în 2023 și -8% în 2022). Volumele de consum au rămas la nivelul minim record de 129 milioane de tone, egalând nivelurile din 2020.
Tot în 2024, importurile de produse semifinite și finite au crescut cu 4% față de anul precedent, menținând o cotă de piață foarte ridicată din consumul aparent (27%).
Piața oțelului inoxidabil a înregistrat o redresare modestă în 2024 față de 2023, oferta totală crescând de la 5.052 kilotone la 5.136 kilotone (+2%). Cu toate acestea, livrările de la combinatele din UE au rămas stabile, în timp ce cota de piață a importurilor a crescut (de la 21% în 2023 la 23% în 2024), captând cea mai mare parte a cererii recuperate.
Este important de menționat faptul că în 2024 criza agravată care afectează sectorul a dus la scăderea numărului de angajați din siderurgia UE27 sub pragul simbolic de 300.000 — ajungând la 298.000 — cu concedieri suplimentare deja anunțate și alte locuri de muncă în pericol în 2025.
În ce privește energia, începând cu 2024 perspectivele privind costurile energetice în Europa, în special pentru industriile mari consumatoare de energie, rămân profund negative. Prețurile angro ale gazului și electricității, împreună cu costurile asociate (taxe de rețea, costuri indirecte cu CO₂ etc.) sunt în continuare de două până la trei ori mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei, în timp ce diferența de costuri față de principalii competitori globali s-a accentuat. Dezvoltarea unei strategii solide pentru reducerea prețurilor și costurilor la energie este o prioritate absolută pentru industria siderurgică europeană. Aceste eforturi au contribuit la adoptarea, în 2025, a Pactului pentru Industrie Curată (CID) și a Planului de Acțiune pentru Energie Accesibilă (APAE).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
