Tezele prealabile pe baza cărora urmează să fie realizat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor au intrat în vigoare, prin publicarea în Monitorul Oficial.
Codul va aborda cele trei domenii de interes ale codului: amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile. Primele două domenii vor fi tratate împreună în cartea I a actului normativ, intitulată „Despre amenajarea teritoriului și urbanism”. Domeniul „construcții” va fi tratat în, cartea a II-a, intitulată „Despre construcții”, care va reprezenta însă o continuare a cărții a primei cărți.
Împreună vor reglementa cadrul legal, pornind de la amenajarea teritoriului și trasarea de linii strategice directoare, ajungând la planificarea urbanistică operațională, autorizarea executării lucrărilor de construcții, până la abordarea întregului ciclu de viață al construcțiilor, etapele de derulare a unei investiții, roluri și responsabilități etc.
Reglementările propuse
Cartea I – „Despre amenajarea teritoriului și urbanism”
Dispozițiile generale pentru urbanism se referă la scop, obiective, planificarea dezvoltării locale, inclusiv planificarea investițiilor publice în plan spațial, dreptul de construire și actele necesare construirii.
Titlul privitor la responsabilitatea publică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului va cuprinde diferențiat pe capitole prevederi asupra atribuțiilor fiecărei administrații publice (centrală, județeană și locală) și prevederi asupra instituțiilor cu atribuții în domeniu.
Tot aici se vor aborda regimurile și situațiile speciale (de exemplu, municipiul București) și vor fi cuprinse reglementări referitoare la informarea, consultarea și participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, inițiativa și finanțarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism.
Partea a II-a – reguli urbanistice de bază, dispozițiile comune documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, categoriile de documentații, regulamente locale de urbanism, controlul statului și sancțiuni aplicabile în domeniile de reglementare ale codului
În partea a III-a – prevederi aplicabile imobilelor și zonelor cu reglementări speciale Primul titlu al cărții va defini tipurile de imobile cu reglementări speciale, iar următoarele vor conține prevederi normative asupra protecției acestora, în funcție de categoria din care fac parte.
Vor fi tratate separat, prin potențarea principiilor dezvoltării durabile, zonele speciale ce țin de identitatea geografică a României, precum Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, litoralul Mării Negre, munții Carpați etc.
Partea a IV-a – prevederi normative asupra regimului operațiunilor urbanistice.
Se va face referire la: parcelarea terenurilor și reconfigurarea parcelarului, operațiunile de regenerare urbană, operațiunile de reconversie funcțională, operațiunile de eradicare a habitatului insalubru, alte operațiuni urbanistice și sancțiuni aplicabile în cazul nerespectării prevederilor legale.
În partea a V-a – regimul autorizării construirii și desființării construcțiilor, respectiv dispoziții generale și speciale la nivelul procesului de obținere a autorizațiilor de construire/desființare
Se propune simplificarea procedurilor pentru lucrări minore și prevenind construcțiile ilegale.
Va fi considerată o diversificare a categoriilor de autorizații în funcție de tipurile de intervenții posibile (construire, amenajare, desființare) și în funcție de locul sau amploarea intervenției (urban/rural/zone construite protejate etc.) și/sau categoria de importanță.
De asemenea, pentru simplificarea procesului și procedurilor de autorizare, pentru anumite cazuri speciale, se propune de asemenea adoptarea unor proceduri noi, simplificate.
Partea a VI-a – abordări ale elementelor de contencios administrativ specific urbanismului și autorizării construcțiilor
Vor fi avute în vedere elemente generale privind consecințele anulării sau declarării ilegalității unei documentații de urbanism, consecințele anulării sau declarării ilegalității unei autorizații de construire, prejudicii, reguli de reparare, regimul răspunderii în materia urbanismului și construcțiilor, fapte generatoare de prejudicii, efectele suspendării actelor.
Cartea a II-a „Despre construcții”
Partea I – definirea ariei de cuprindere
Se vor aborda diferențiat etapele ciclului de viață al construcției: inițierea, planificarea economică și organizațională, proiectarea, execuția, finalizarea, recepția, utilizarea și postutilizarea.
Într-un titlu separat vor fi reglementate prevederi referitoare la procesele de gestionare a costurilor, derularea în timp, conținutul, calitatea, riscurile, comunicarea și resursele umane în domeniul construcțiilor.
De asemenea, va fi definit ciclul de viață al investiției normat, care să prevadă obligatoriu o etapă de studii strategice pregătitoare, având drept scop definirea cu rigurozitate a unei teme de proiectare în baza identificării si fundamentării unei necesități, prin elaborarea unei note de fundamentare, care să includă și elaborarea strategiilor pe mai multe planuri (sustenabilitate, siguranță, prevederea riscurilor, tratarea modificărilor de conținut, formula de achiziție, predare-preluare, darea în exploatare, tehnologiile de execuție etc.).
Partea a II-a – prevederi normative referitoare la criteriile de performanță a construcției
Acestea vor fi abordate în două categorii: cerințe de interes public (securitatea și sănătatea oamenilor, protecția mediului, sustenabilitatea, siguranța construcției, cerințe funcționale) și cerințe specifice (cerințe funcționale specifice și cerințe tehnice specifice).
Tot aici va fi cuprins un capitol destinat definirii cu precizie a tipurilor de cerințe ce fac obiectul studiilor strategice pentru definirea temei de proiectare, în două categorii distincte: Cerințe de interes public (nenegociabile) și Cerințe de interes specific.
Totodată se are în vedere atribuirea unor responsabilități clare, cu termene-limită stabilite, pentru autoritățile centrale și locale (ministere și primării) privind constituirea unor sisteme de colectare a datelor de la proiecte realizate și constituirea unor baze de date publice, care să devină un element de referință (indicatori economici, spațiali, de performanță etc.) pentru evaluări comparative la investiții viitoare.
Partea a III-a – rolurile și responsabilitățile factorilor interesați în domeniul construcțiilor
Prevederile normative vor viza factorii de decizie, executanții, factorii cu atribuții de urmărire și control și alți factori interesați.
Se propune introducerea în cod a unei secțiuni destinate identificării și definirii rolurilor și responsabilităților fiecăruia dintre cei care participă direct sau indirect în procesul de realizare a unei construcții.
Investitorul, indiferent dacă este o organizație privată sau una de interes public, trebuie să aibă un nivel de răspundere mai mare, nu numai în ce privește monitorizarea și controlul proceselor, dar mai ales în pregătirea mai riguroasă a proiectelor de investiții în domeniul construcțiilor, ceea ce presupune o structurare organizațională internă adecvată, un nivel de competențe adecvat și un sistem de control intern al managementului de proiect insuficient reglementat în prezent.
Va fi abordată o distincție mult mai clară și lipsită de ambiguități între rolurile și responsabilitățile legate de diversele stadii de pregătire a realizării construcției și cele legate de modul de funcționare, operare și întreținere în exploatare.
Se urmărește precizarea clară a obiectului verificării (ce exigențe, când) și care sunt rolurile și responsabilitățile celor implicați (investitor, proiectant, verificatori, organismele cu atribuții de control); verificatorii sunt angajați de către investitor, iar procedurile de angajare trebuie să asigure perfecta independență a verificatorilor atât față de proiectant, cât și față de investitor.
Va fi avută în vedere introducerea obligativității ca verificatorii să intre într-un program de certificare periodică, pe baza unui sistem de perfecționare profesională continuă.
În partea a IV-a – reglementarea etapelor și stadiilor ciclului de viață al investițiilor în construcții
Ciclul de viață al investiției în construcții va fi acordat pornind de la definirea strategică a temei de proiectare, elaborarea conceptului, continuând cu autorizarea proiectului în vederea construirii, proiectarea tehnică de execuție, construire, monitorizare și control, utilizare și postutilizare.
Partea a V-a – prevederi specifice privind realizarea obiectivelor de investiții, cu referință inclusiv la asigurări profesionale și ale contractelor.
Partea a VI-a, care închide cartea despre construcții, va cuprinde prevederi referitoare la materiale, produse, echipamente, sisteme și tehnologii de construire.
După definițiile lucrărilor, tehnologiilor și sistemelor de construcții vor fi menționate caracteristici și performanțe ale acestora, roluri și responsabilități, precum și reglementări privind monitorizarea și controlul.
În finalul codului se vor regăsi dispozițiile finale și tranzitorii ale reglementărilor propuse.