Sub pretextul unei cerinte considerate fundamentale “securitatea la incendiu”, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Admnistratiei Publice impreuna cu Ministerul de Interne intentioneaza sa introduca un normativ de securitate la incendiu a constructiilor, Indicativ P118/1, care sa fie obligatoriu la proiectarea si realizarea constructiilor noi si la lucrarile de interventie asupra constructiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinatie, categorie si clasa de proprietate sau sursa de proprietate. Aceste prevederi vor fi obligatorii pentru toti factorii cu atributii in proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor (proiectanti, verificatori de proiecte, experti tehnici, executanti, responsabili tehnici cu executia, diriginti de santieri, proprietari si utilizatori ai constructiilor, autoritati ale administratiei publice, organe de control).
Actul normativ nu defineste materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice si comerciale, ci prin incadrarea in anumite clase de reactie la foc. De asemenea, normativul nu utilizeaza si nu impune o clasa de reactie la foc a unui termosistem ca un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protecţie termică a pereţilor exteriori ai clădirilor), ci a tuturor materialelor componente. In toata Uniunea Europeana, cerintele de incadrare intr-o anumita clasa de foc se refera la termosistem ca tot unitar, ca intreg, nu la componente individuale. Mai mult, in cuprinsul actului normativ se fac recomandari explicite (“Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa A1 sau A2-s1d0”), dar voalate, ascunse sub clasa de reactie la foc, de utilizare a vatei bazaltice. Prin aceste recomandari, avand acoperire legala, toti proiectanti, verificatorii de proiecte, experti tehnici, etc vor uza, ca pretext, de aceste recomandari pentru a exclude polistirenul.
Prin toate aceste cai se exclude in fapt polistirenul din randul materialelor care pot fi folosite atat la constructii noi cat si la cele existente, deci moartea industriei si exclusivitatea vatei bazaltice.
Este de neinteles cum tari dezvoltate precum Germania, Austria si celalte tari si-au izolat cladirile cu polistiren la un pret cat jumatate din pretul vatei bazaltice, iar Romania, o tara cu un venit pe cap de locuitor de pina la 5 ori mai mic, trebuie sa plateasca dublu si acest lucru, numai daca vata bazaltica ar fi disponibila in Romania la nivelul cererii sau necesitatilor. Dar nu este si nu va fi pentru ca in Romania nu exista capacitati de productie a vatei bazaltice. In prezent aceasta se importa de cateva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania si Grecia. In schimb, consumul actual de polistiren, fabricat in exclusivitate in tara este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin condamnarea la moarte a acestui material, Romania va trebui sa importe vata bazaltica la acest nivel. Imposibil de realizat logistic, ganditi-va ca acest consum ar insemna circa 50.000 de tiruri. Pe de alta parte, o investitie intr-o fabrica de vata bazaltica necesita un orizont de asteptare de 2-3 ani pana la devenirea ei operationala.
Consecintele dezastruoase ale adoptarii Indicativului P118/1
In continuare, consecintele unui asemenea normative pot fi impartite in 2 categorii mari:
- Consecinte directe, macro, asupra Romaniei si cetatenilor ei:
- Consecinte asupra Romaniei ca tara membra a Uniunii Europene care are obligatii clare in domeniul eficientei energetice, ca semnatara a asa numitei “Directive 20/20/20”. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului UE privind eficiența energetică, așa numita “Directivă 20/20/20”, precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-și diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să își crească cu 20% eficiența energetică și să-și producă 20% din energie din surse regenerabile. MDRAP trebuie să trimită Comisiei Europene rapoarte periodice în privinţa economiei de energie realizate prin reabilitarea termică a blocurilor, dar primăriile nu le transmit. Pe acest considerent, in 3 ani Comisia Europeana probabil că va activa procedura de infringement impotriva Romaniei, pentru ca pana in 2020 trebuie finalizat procesul de reabilitare termica. La mijlocul anului 2015, Comisia Europeana a anuntat declansarea procedurii de infringement impotriva Ungariei, pe aceasta tema, fiind obligata la plata a peste 15.000 euro/zi.
- Consecinte asupra altor situatii de urgenta la care Romania este expusa considerate la fel ca si securitatea la incendiu fundamentale, respectiv inundatiile si cutremurele.
Normativul nu ia in considerare impactul inundatiilor pentru ca, in contact cu apa, constructiile termoizolate cu vata bazaltica devin ruine, spre deosebire de cele termoizolate cu polistiren.
De asemenea, nu se ia in considerare impactul cutremurelor asupra constructiilor termoizolate cu vata bazaltica. Datorita densitatii mult superioare a vatei bazaltice, se incarca greutatea constructiilor, si deci se amplifica riscurile in cazul cutremurelor. Si stim cu totii cat de expusa este Romania la astfel de catastrofe.
- Consecinte asupra absorbtiei fondurilor europene.
Pentru prima data in calitatea sa de stat membru UE, incepand cu anul 2016 (exercitiul financiar 2014-2010), au fost alocate fonduri europene pentru reabilitarea termica a locuintelor. Cetatenii Romaniei, proprietarii de locuinte, recunoscuti ca fiind printre cei cu cele mai mici venituri din UE vor fi vaduviti de realizarea termoizolarii, intrucat, in lipsa producatorilor interni de vata bazaltica si a crizei care se va declansa din cauza acestui material importat, este limpede ca aceste fonduri nu vor putea fi atrase. In plus, in conditiile lipsei capacitatilor de productie interne, daca cererea va depasi oferta, importatorii vor creste preturile de vanzare.
- Scumpirea constructiilor noi si a apartamentelor din blocurile vechi care au fost termoizolate.
Pe langa faptul ca termoistemele cu vata bazalitca au un cost dublu fata de cele bazate pe polistiren, criza care se va declansa din cauza cantitatilor mici din piata va creste si mai mult costul acestui material, ca urmare a raportului cerere-oferta. Toate aceste preturi se vor reflecta, in final, in cresterea pretului constructiilor noi, dar si apartamentelor din blocurile termoizolate cu vata. Toate aceste cresteri vor fi, in fapt, nejustificate.
- Consecinte indirecte
Intreaga industrie a polistirenului din Romania, de peste 100 de milioane de euro, va disparea din cauza unui act normativ nedrept, in conditiile in care nicio tara din lume nu interzice direct sau indirect utilizarea polistirenului. Odata cu ea vor disparea sau isi vor diminua activitatea si industriile din aval – transportatorii, magazinele si punctele de vanzare, constructorii. Deci:
- Statul roman va pierde impozite si taxe importante incasate de la industriile care vor disparea sau isi vor restrange activitatea (cele din aval).
- Disparitia acestor industrii va conduce la pierderi importante de locuri de munca, deci aparitia somajului cu efect asupra bugetului asigurarilor sociale. In industria de polistiren lucreaza peste 1000 de angajati in productie. La aceasta se adauga impactul asupra sectorului de logistica. In acest moment sunt peste 50.000 de curse de transport pe an, adica peste 200 de soferi care fac o cursa zilnic catre 13.500 puncte comerciale, care la randul lor vor avea vanzarile afectate.
- Produsa in afara tarii si importata, vata bazaltica va conduce la adancirea deficitului comercial al tarii.
- Companiile locale si straine care au investit zeci de milioane de euro in industria de polistiren isi vor vedea investitiile duse pe apa sambetei. Acest semnal va fi transmis potentialilor investitori straini, deci consecintele asupra atragerii investitiilor straine vor fi dezastruoase.
- Statul roman risca actiuni in justitie din partea a circa 50 de companii producatoare de polistiren si evident plata unor despagubiri, care vor fi platite de totii cetatenii sai.
Solicitarea catre Guvernul Romaniei si MDRAP
Drept urmare, AdePlast SA, in calitate atat de producator de polistiren cat si de importator de vata bazaltica, solicitam de urgenta Guvernului Romaniei, in ansamblu, si ministerelor implicate modificarea normativului de securitate la incendiu a constructiilor, Indicativ P118/1, in sensul alinierii lui la practicile Uniunii Europene, astfel:
- Introducerea notiunii de termosistem sau sistem de termoizolatie agrementat national si european si implicit referirea si introducerea de conditii de incadrare intr-o anumita clasa de reactie la foc a termosistemului ca tot unitar, ca intreg si nu a partilor lui componente, a materialelor.
- Obligativitatea folosirii clasei de reactie la foc “E” a polistirenului, asa cum se procedeaza in toata Europa.
- Renuntarea in cuprinsul textului de normativ la orice recomandari de genul “Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa… ”, care are caracter anticoncurential si constituie un pretext pentru avantajarea unui material in detrimentul altuia.
Compania AdePlast trage acest semnal de alarma in numele industriei pe care o reprezinta, ca lider al acestei industrii. Pozitiile exprimate mai sus sunt impartasite de producatori romani de polistiren, precum si de producatorii europeni de materii prime – BASF, Synthos, Monotez-Ravago, Sunpor.