Avertismentul transmis autorităților de către constructori cum că marile șantiere de investiții publice sunt în pericol de blocare nu a rămas fără efect. Aceștia au avertizat că nu pot suporta majorările explozive ale prețurilor materialelor de construcții din primele luni ale anului. Opinia publică a fost sesizată asupra riscului de sistare a proiectelor cu care s-au lăudat politicienii.
Ca urmare, reprezentanții mai multor ministere i-au invitat pe constructori la discuții.
Cresterea costului de construire in proiectele publice va fi suportata de stat
FPSC avertizeaza: constructorii sunt la un pas de a inchide santiere
Cristian Erbasu: Sunt riscuri majore de nerealizare a proiectelor de investitii publice
Conditiile contractuale, din ce in ce mai nefavorabile constructorilor
Noile scumpiri ale materialelor de construcții din primul trimestru al acestui an ar crește cu 15% valorile contractelor față de decembrie 2021, după cum estimează Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Anul trecut OUG15 a permis actualizarea valorii contractelor cu procente cuprinse între 11 și 15%, în condițiile în care creșterea reală a fost apreciată de constructori ca fiind de peste 20%. Asta pentru că actualizarea nu a vizat și cheltuielile indirecte și, bineînțeles, nici profitul firmelor.
Problemele sunt legate de împărțirea între autoritățile contractate și constructori a majorării valorii contractelor de investiții publice. Constructorii spun că au suportat deja parte din scumpirile de anul trecut iar noua escaladare a prețurilor din acest an le depășește puterile. La rândul lor, autoritățile contractante se confruntă, de asemenea, cu scumpiri ale utilităților și nu au bugete suplimentare pentru a acoperi și noile creșteri ale valorii contractelor.
Statul spune, la fel, că nu are atâția bani încât să finanțeze majorarea valorii contractelor pentru toate proiectele de investiții publice.
În această situație ne putem aștepta ca unele proiecte să fie anulate, altele amânate, la unele să fie încetinit ritmul de lucru sau, în cazul celor avansate, să se încerce accelerarea lor pentru a putea fi finalizate.
Politica ”prin noi înșine”, adoptată de statele care au văzut ce înseamnă dependența de alții
Renunțarea, amânarea sau întârzierea proiectelor de investiții publice vor face ca statul român să piardă oportunitatea creată de această criză.
Pentru că atunci când ne uitam șocați la ce se întâmplă în războiul din Ucraina poate nu băgam de seamă că se schimbă și realitatea din jurul nostru. Și în construcții, nu numai în alte sectoare economice. Or, acesta este momentul în care se schimbă structura pieței.
Criza sanitară creată de pandemia de coronavirus și criza generată de războiul din țara vecină au făcut ca toate guvernele să înțeleagă importanța producției naționale în astfel de perioade.
A devenit clar, de exemplu, că ar trebui să avem producție suficientă de materiale sanitare și medicamente, să avem infrastructură sanitară capabilă să facă față unor situații de dezastru epidemiologic sau catastrofe naturale.
Blocajele în furnizarea de materii prime și scumpirea acestora au arătat importanța exploatării resurselor naturale proprii.
Creșterea prețurilor energiei a făcut guvernele să acorde mai mare atenție securității energetice și infrastructurii critice.
Declanșarea unui război nou a favorizat creșterea cheltuielilor de înarmare.
Toate acestea au îndreptat țările să adopte din ce în ce mai mult doctrina politică ”prin noi înșine”. Da, colaborăm, dar trebuie să avem și producție autohtonă suficientă și diversificată!
Și Guvernul României a ajuns acum la acest mod de gândire, după ce ani întregi politicienii au privatizat fraudulos fabrici și uzine, au acceptat importuri subvenționate de țările respective ce i-au sufocat pe producătorii români.
Totodată, și contextul politico-economic european ne permite să dezvoltăm acum producția autohtonă. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de infrastructură de transport, de infrastructură de producție a energiei, a materialelor de construcții (oțel beton), de hale de producție industriale etc.
În noua realitate, ”prin noi înșine”, activează și firmele din construcții
În prezent managerii din construcții își regândesc strategiile ținând cont de mai mulți factori noi: mai puțini bani pentru investițiile private, redirecționarea fondurilor spre alte tipuri de proiecte.
Investițiile private sunt afectate de scumpirea materialelor de construcții, de scăderea puterii de cumpărare a populației, de creșterea dobânzilor la creditele bancare.
În ceea ce privește investițiile publice, președintele Klaus Iohannis a anunțat creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, la 2,5%. Banii aceștia ar putea fi realocați de la anumite investiții publice.
La întrebarea dacă criza economică generată de invazia Ucrainei de către Rusia ar putea afecta ritmul stabilit al fluxurilor de fonduri europene nerambursabile, reprezentanții Adinei Vălean comisarul european pentru Transporturi (domeniu pentru care așteptăm importante fonduri europene) au spus că ”toate resursele noastre, inclusiv cele de comunicare, sunt acum concentrate pe criza provocată de război”. Afirmația nu este tocmai încurajatoare pentru că ne așteptam să nu existe influențe ale războiului asupra fondurilor europene.
Oricum dacă statul român nu va reuși să atragă fondurile alocate, acestea vor fi redistribuite altor state care vor profita de neputința noastră.
Totuși, crizele pot fi depășite în mare parte cu ajutorul investițiilor publice. Asta s-a văzut în primul an al pandemiei când construcțiile au avut cea mai mare contribuție la creșterea PIB, temperând semnificativ scăderea economică.
De altfel, suplimentarea cu peste 15 miliarde de lei a alocărilor pentru programul guvernamental Anghel Saligny arată intenția statului de a sprijini sectorul construcțiilor.
Însă, constructorii vor trebui să facă față previzibilei creșteri a corupției în contractarea proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat, prin proceduri mult mai permisive decât pentru cele finanțate din fonduri europene.
Sunt, totuși, și oportunități ale perioadei de care managerii din construcții trebuie să profite acum. Unele sunt date de interesul crescut pentru investițiile legate de producția și transportul energiei din surse regenerabile.
Totodată, scumpirea energiei stimulează investițiile pentru reabilitarea termică a clădirilor, domeniu pentru care sunt alocate importante fonduri europene.
Politica ”prin noi înșine” pare că duce la creșterea numărului de perimetre de exploatare a agregatelor minerale de către firme de construcții, a inițierii unor proiecte de dezvoltare a bazelor proprii de producție prefabricate, mixturi bituminoase, beton etc.
Managerii din construcții trebuie să ia decizii într-un context economic modificat brusc în ultimul an de condiții cu care nu ne-am mai confruntat până acum. Zilnic apar informații care fac necesară adaptarea strategiilor.
Multe companii vor fi cu siguranță în imposibilitate de a face față noii conjuncturi a pieței. Iar pentru clienți va fi destul de dificil să afle care sunt companiile ce reușesc să se descurce.
| Prețuri din facturile primite de firmele de construcții, centralizate de FPSC | ||
| NR. CRT. | DENUMIRE MATERIAL |
PROCENT MAJORARE PREȚ decembrie 2021- martie 2022 [%] |
| 1 | BITUM | 30% |
| 2 | OȚEL BETON FASONAT | 43% |
| 3 | OȚEL BETON BRUT | 43% |
| 4 | ȚEAVĂ SUDATĂ 1422*12.5 | 15% |
| 5 | TABLĂ DEC. 1.5X1000X2000 | 29% |
| 6 | PLATBANDĂ 50X4 | 51% |
| 7 | MOTORINĂ DIESEL SUPER EURO 5 | 17% |
| 8 | ADEZIV POLISTIREN | 14% |
| 9 | ADEZIV VATĂ | 25% |
| 10 | POLISTIREN EPS 80 | 38% |
| 11 | POLISTIREN EPS 120 | 39% |
| 12 | POLISTIREN EXTRUDAT | 21% |
| 13 | ȚESĂTURĂ FIBRĂ STICLĂ | 21% |
| 14 | VATĂ MINERALĂ GR. 100 MM, 30KPA | 28% |
| 15 | ȚEAVĂ 50X50X4 | 41% |
| 16 | PLASĂ SUDATĂ 4,200*500,100*100 | 28% |
| 17 | ȚEAVĂ PVC | 9% |
| 18 | INEL CĂMINE DIN BETON | 13% |
| 19 | CĂMIN APOMETRU DN 800 | 5% |
| 20 | CAPAC ȘI RAMĂ CAROSABILE DIN FONTĂ | 18% |
| 21 | PLĂCI REDUCȚIE BETON ARMAT | 37% |