Un impact asupra disponibilității și prețului materialelor de construcție – fier, oțel, aluminiu, ciment – și, implicit, asupra costurilor de dezvoltare a infrastructurii și imobiliarelor în UE, este de așteptat să fie resimțit odată cu aplicarea de la 1 ianuarie 2026 a Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).
Totuși, majoritatea companiilor care importă produse în Uniunea Europeană nu vor mai intra sub incidența noului regim fiscal legat de climă, conform Pinsent Masons.
În baza CBAM va fi impusă o taxă pentru anumite importuri provenite din alte țări, acolo unde bunurile au fost produse prin mijloace mai intensive în emisii de carbon. Mecanismul se va aplica unor bunuri și materiale precum fierul și oțelul, cimentul, îngrășămintele și aluminiul, precum și unor importuri de energie electrică și hidrogen, în funcție de locul unde acestea sunt generate sau produse.
Scopul acestui mecanism este de a asigura costuri echivalente ale carbonului între bunurile importate și cele produse în UE, astfel încât produsele europene să nu fie dezavantajate de concurenți străini care nu se confruntă cu aceleași costuri de carbon în țările lor de origine.
La începutul acestei luni a intrat în vigoare un nou regulament care vizează „simplificarea și consolidarea” mecanismului.
Cea mai importantă schimbare constă, probabil, în introducerea unei noi „excepții de minimis”.
Într-un comunicat, Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Taxe și Uniune Vamală a rezumat principalele modificări:
„Elementul-cheie al pachetului este un nou prag de excepție de 50 de tone pentru bunurile CBAM. Companiile care importă anual mai puțin de 50 de tone de bunuri supuse CBAM vor fi exceptate de la obligațiile aferente. Se estimează că această măsură va excepta aproximativ 182.000 de importatori, în principal IMM-uri și persoane fizice, acoperind totodată peste 99% din emisiile vizate.”
Totodată, regulamentul întărește măsurile împotriva ocolirii CBAM-ului prin împărțirea importurilor în cantități care se situează sub pragul de minimis.
Direcția Generală a adăugat: „Pentru importatorii care rămân în sfera de aplicare a CBAM, ajustările vor facilita respectarea cerințelor de raportare și vor simplifica autorizarea declarantilor, calculul emisiilor și conformarea privind răspunderea financiară. Modificările vor reduce povara administrativă și costurile de conformare, în special în beneficiul IMM-urilor. În plus, începând cu 2027, pentru țările terțe care aplică reguli de stabilire a prețului carbonului, Comisia va putea să stabilească și să publice în registrul CBAM prețurile implicite ale carbonului din acele țări, precum și metodologia de calcul aferentă”.
Totodată, Regatul Unit urmează să aplice propriul regim CBAM începând cu 1 ianuarie 2027. Un acord comercial încheiat la începutul acestui an între UE și Marea Britanie prevede posibile scutiri reciproce pentru importurile vizate de cele două regimuri CBAM, însă detaliile finale nu au fost încă anunțate.
Siobhan Cross de la firma de avocatură Pinsent Masons, specializată în sprijinirea companiilor în gestionarea efectelor schimbărilor climatice, a declarat că regimurile CBAM pot avea un impact asupra disponibilității și prețului materialelor de construcție și, implicit, asupra costurilor de dezvoltare a infrastructurii și imobiliarelor în UE.
„CBAM-ul din UE oferă un stimulent financiar pentru dezvoltatori să aleagă produse cu emisii reduse de carbon și să aplice principii ale economiei circulare, evitând astfel costurile suplimentare ale produselor cu amprentă ridicată de carbon. Aceasta se adaugă altor factori care încurajează astfel de măsuri, precum obiectivele corporative de emisii nete zero și reglementările tot mai stricte, cum ar fi noua versiune a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. În ansamblu, aceste măsuri ar trebui să stimuleze extinderea producției de materiale de construcție cu emisii reduse și adoptarea circularității,” a explicat aceasta.
Dr. Totis Kotsonis, expert în drept comercial internațional la Pinsent Masons, a afirmat că modificările au fost introduse ca răspuns la critici bine documentate aduse aranjamentelor inițiale, care ar fi generat birocrație suplimentară fără beneficii reale pentru obiectivele CBAM.
„Este, de asemenea, relevant faptul că, în august 2025, declarația comună SUA–UE privind acordul comercial a menționat preocupările SUA legate de tratamentul întreprinderilor mici și mijlocii americane în cadrul CBAM, precum și angajamentul Comisiei Europene de a introduce flexibilități suplimentare în aplicarea CBAM, peste excepția de minimis. Prin urmare, este de așteptat să urmeze și alte modificări,” a spus Kotsonis.
„În plus, merită subliniat că, până când Regatul Unit va implementa propriul regim CBAM aliniat cu cel al UE, exportatorii britanici de produse acoperite de CBAM vor rămâne expuși și vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că respectă cerințele,” a adăugat el.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/septembrie 2025
