În ultima ședință de Guvern din anul trecut a fost aprobată noua listă de proiecte de investiții prioritare de infrastructură de transport.
Aceasta printr-o Hotărâre de Guvern care actualizează Master Planul General de Transport al României.
”Prin aprobarea acestui act normativ se vizează o schimbare de pradigmă ce se concentrează pe un set clar de priorități investiționale care să dezvolte rețeaua națională de transport, fie ea rutieră, feroviară, aeriană, navală sau multimodală”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor
Astfel, noul ”Program Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021-2030” vizează un parcurs eficient al proiectelor astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte state membre.
În acest sens, Ministerul Mediului a decis că Programul Investițional nu necesită evaluare de mediu și se supune procedurii de adoptare fără aviz de mediu, raportându-se la proiectele existente în cadrul MPGT și având în vedere că fiecare proiect se supune în mod individual legislației de mediu.
Oficialii remarcă faptul că în implementare MPGT s-au remarcat câteva deficiențe precum:
- proiectele nu s-au maturizat în ordinea prioritizării lor,
- convențiile internaționale din domeniul transporturilor sunt negociate și agreate fără a se corela cu listele de priorități ale MPGT,
- elemente noi de politică europeană cum ar fi mobilitatea militară nu sunt acoperite de MPGT.
Dintre deficiențele menționate mai sus, lipsa de corelare cu MPGT în cadrul convențiilor și acordurilor internaționale prezintă efecte negative semnificative.
De exemplu, în contextul discuțiilor bilaterale cu Bulgaria s-a decis construirea unor poduri noi peste Dunăre. În lipsa unei coordonări cu MPGT este posibil ca rezultatul final al acestor discuții bilaterale să nu fie viabil din punct de vedere economic sau să aibă o valoare adăugată inferioară altor proiecte, cu consecința redirecționării resurselor disponibile de la proiecte cu adevărat importante la nivel național.
Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900.5 km aferenți rețelei primare și 3723.6 km aferenți rețelei secundare.
În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274.8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.
Per total nevoia de finanțare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde euro.
Din această sumă, 34,19 miliarde euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde euro dedicate infrastructurii navale și 2,79 miliarde euro dedicate infrastructurii aeroportuare
Alocările estimative maxime pentru finanțare europeană sunt de 40,78 miliarde euro (din care 13,43 miliarde euro fonduri externe nerambursabile și 27,35 miliarde euro contribuția maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării).
Rezultă un deficit de 31,99 miliarde euro care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe și fonduri private.
În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest program, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor.
Cititi si
Lista proiectelor rutiere, definita in noul program investitional 2021-2030
Circa 100 km drumuri radiale, in noul plan investititonal 2021-2030
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
