Uniunea Europeană a convenit astăzi asupra impunerii unui nou set de sancțiuni împotriva Rusiei. Aceasta în contextul în care Donald Trump face presiuni pentru negocieri privind situația din Ucraina, punând sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a restricțiilor dure impuse Moscovei, transmite Euronews.
Secretarul de stat al lui Trump, Marco Rubio, a sugerat că Europa va fi, în cele din urmă, chemată la masa negocierilor pentru a discuta despre o posibilă relaxare a sancțiunilor impuse Kremlinului.
Rubio a subliniat că vor trebui făcute concesii „din toate părțile”.
Cu toate acestea, blocul comunitar este hotărât să își mențină politica sa de sancționare, cel puțin deocamdată.
Acordul de astăzi dintre ambasadori a fost programat în mod deliberat înaintea împlinirii a trei ani de la invazie, eveniment pe care Colegiul Comisarilor îl va marca printr-o vizită comună la Kiev.
Acesta reprezintă cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni impus de la începutul conflictului, în februarie 2022.
Care sunt noile sancțiuni
Noile sancțiuni introduc o interdicție asupra importurilor de aluminiu rusesc, o măsură discutată anterior, dar niciodată aprobată din cauza reticenței unor state membre, care s-au temut de impactul economic al acesteia.
Aluminiul neprelucrat din Rusia reprezintă aproximativ 6% din importurile de aluminiu ale UE, o pondere care a scăzut în ultimii ani pe măsură ce producătorii europeni s-au îndepărtat de furnizorii ruși.
UE interzisese deja anumite produse din aluminiu provenite din Rusia, cum ar fi sârma și țevile de aluminiu, însă acestea reprezentau doar o mică parte din achiziții. Acum, interdicția este extinsă pentru a include aluminiul primar, vândut sub formă de lingouri și plăci, care constituie cea mai mare parte a valorii importate.
Pe lângă metalul brut, cel mai recent pachet de sancțiuni extinde lista neagră împotriva petrolierele aparținând „flotei din umbră” a Rusiei, pe care Kremlinul a desfășurat-o pentru a ocoli restricțiile occidentale asupra comerțului cu petrol și pentru a menține o sursă de venit esențială pentru finanțarea războiului din Ucraina.
Această flotă este formată din nave vechi, neasigurate, suspectate de practici înșelătoare, inclusiv de transmiterea unor date falsificate, dezactivarea transponderelor pentru a deveni invizibile și efectuarea unor multiple transferuri de petrol de la o navă la alta pentru a ascunde originea reală a petrolului.
Starea precară a acestor nave îngrijorează Bruxelles-ul, existând temeri că acestea ar putea provoca o catastrofă ecologică în apropierea teritoriului UE.
Presiunea politică este la un nivel maxim după mai multe incidente în Marea Baltică, unde „flota din umbră” a fost acuzată de sabotaj împotriva cablurilor submarine.
Se estimează că această flotă numără aproximativ 600 de nave, deși nu există un număr oficial din cauza secretomaniei impuse de Kremlin.
China și India sunt în prezent cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc, care este adesea rafinat pe teritoriul lor și revândut pe piața UE sub o etichetă diferită.
Potrivit diplomaților, noul set de sancțiuni ale UE pune pe lista neagră 73 de nave suspectate că fac parte din „flota din umbră”, ridicând numărul total la peste 150 de nave.
Toate acestea au fost interzise în porturile UE și nu mai pot beneficia de servicii europene.
Textul juridic al blocului comunitar a fost revizuit pentru a permite sancționarea proprietarilor și operatorilor navelor din „flota din umbră”, inclusiv a căpitanilor.
În plus, noile sancțiuni exclud 13 bănci rusești din sistemul electronic SWIFT și suspendă licențele de difuzare pentru opt instituții media din Rusia.
Adoptarea oficială a noului pachet de sancțiuni este așteptată luni, când miniștrii de externe se vor reuni la Bruxelles.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
