Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a prezentat 20 de solicitări pentru candidaţii la prezidenţiale şi pentru partidele pe care aceştia le reprezintă.
Printre modificările pe care Nicuşor Dan le propune se află modificări legislative legate de finanţarea Bucureştiului, de urbanism şi de spaţii verzi.
Edilul a mai anunţat că doreşte ca autorizaţiile de construire să fie emise de primarul general şi toate documentaţiile de urbanism din Bucureşti să fie votate de Consiliul General.
Solicitări legislative cu privire la urbanism
Emiterea tuturor autorizațiilor de construire din București de către Primarul Municipiului București și emiterea tuturor documentațiilor de urbanism din București de către Consiliul General
Conform primarului Nicușor Dan, specialiștii sunt de acord că dezvoltarea urbană a Bucureștiului a fost incoerentă, cu consecințe asupra calității locuirii, a traficului, a poluării și a potențialului de dezvoltare a orașului.
O dezvoltare urbană coerentă presupune o unică viziune de dezvoltare, care nu poate fi decât la Primăria Capitalei. Responsabilitatea asupra traficului revine Primarului Municipiului București; acesta trebuie să controleze și dezvoltarea urbană care generează traficul.
Limitarea derogărilor de la indicatorii urbanistici în Codul Urbanismului
Indicatorii urbanistici reglementați în Planul Urbanistic General reprezintă indicatori calculați științific, care asigură funcționarea corectă a localității din perspectiva traficului, a calității locuirii, a accesului la utilități.
Posibilitatea de a majora acești indicatori cu 20% fără o justificare la momentul emiterii autorizației de construire nu are niciun suport științific.
Posibilitatea de a schimba funcțiunea prin autorizația de construire permite eludarea unor legi sau reglementări locale (de exemplu, clădirea autorizată inițial ca birou și reautorizată ca rezidențială eludează condiția asigurării necesarului de spațiu verde).
Extinderea derogării coeficientului de utilizare a terenului prin PUZ de la 20% la 30% încurajează solicitările de derogări de la Planul Urbanistic General, cu afectarea coerenței urbane.
Obligarea Inspectoratului de Stat în Construcții să verifice ilegalitățile sesizate și obligarea Prefecților să atace documentațiile ilegale sesizate de Inspectorat
Primarul general a Capitalei a declarat că își dorește instituirea obligației Inspectoratului de Stat în Construcții de a verifica legalitatea tuturor actelor cu care este sesizat, într-un termen de 30 de zile, și de a obliga Prefecții să atace în instanță actele pe care Inspectoratul le apreciază nelegale, într-un termen de 30 de zile, cu posibilitatea de a motiva în același termen de ce nu exercită acțiunea.
Posibilitatea organelor civile de control de a dispune suspendarea lucrărilor ilegale în zone protejate
Conform mecanismului legislativ actual, în situația în care constată lucrări neautorizate la monumente sau în zone protejate, serviciile de disciplină în construcții și Inspectoratul de Stat în Construcții nu pot decât să sesizeze Parchetul.
Primarul a dat ca exemplu lucrările din str. Visarion nr. 8, unde, susține acesta, Parchetul nu a intervenit timp de doi ani, interval în care s-a edificat toată construcția.
„Traficul este strâns legată de modul în care se construieşte în Bucureşti, după cum observăm cu toţii, şi pentru că, de ce să n-o spunem, există un grad mare de ilegalitate în emiterea autorizaţiilor şi a documentaţiilor de urbanizare”, a mai transmis Nicuşor Dan.
Solicitări legislative cu privire la mecanisme financiare
1. Modificarea Legii finanțelor publice locale și a Codului Fiscal astfel încât împărțirea taxelor și impozitelor în București între Primăria Capitalei și primăriile de sector să se facă de către Consiliul General, nu de Parlament.
Primarul Nicușor Dan a subliniat că aceasta este reglementarea firească, în care Consiliul General și nu Parlamentul stabilește ordinea priorităților în finanțare.
2. Posibilitatea de împrumut a UAT-urilor să fie proporțională cu numărul de locuitori
Primarul a argumentat că prin legea plafoanelor, posibilitatea anuală de împrumut a Bucureștiului este echivalentă cu a tuturor celorlalte municipii din România, deși necesitatea de împrumut a Bucureștiului este mult mai mare.
Primarul consideră că deficitul de finanțare și de împrumut al Bucureștiului din ultimii 20 de ani a dus la o întârziere de dezvoltare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2024
