Vom trece de la utilizarea izolată a semnăturii electronice la un sistem integrat de servicii de încredere, compatibil cu viitoarea identitate digitală europeană.
Un proiect de modificare a Legii nr. 214/2024 privind semnătura electronică aduce schimbări structurale importante, menite să alinieze cadrul național la noile cerințe europene privind identitatea digitală (eIDAS2).
Documentul analizat indică o extindere semnificativă a domeniului de reglementare, dar și o clarificare a responsabilităților instituționale și a regimului juridic aplicabil serviciilor de încredere.
Una dintre cele mai vizibile modificări este schimbarea titlului actului normativ, care nu mai face referire strict la semnătura electronică, ci la „utilizarea și prestarea serviciilor de încredere în România”. Această reformulare reflectă extinderea sferei de reglementare, în contextul noilor standarde europene privind identitatea digitală.
Extinderea domeniului de aplicare: noi servicii și tehnologii incluse
Legea introduce explicit noi categorii de servicii de încredere, precum:
– distribuția electronică înregistrată;
– arhivarea electronică;
– certificatele pentru autentificarea site-urilor;
– registrele electronice și dispozitivele de creare a semnăturilor și sigiliilor.
Această extindere marchează trecerea de la o reglementare centrată pe semnătură la un cadru digital integrat.
Separarea atribuțiilor: ministerul devine reglementator, ADR – supraveghetor
Un element-cheie al reformei îl reprezintă delimitarea clară între funcția de reglementare și cea de supraveghere. Astfel, ministerul responsabil de digitalizare devine autoritate de reglementare iar Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) rămâne autoritate de supraveghere.
Această separare urmărește eliminarea suprapunerilor instituționale și creșterea coerenței în aplicarea legii.
Clarificări privind efectele juridice ale semnăturii electronice
Modificările consolidează principiul echivalenței juridice între documentele electronice și cele pe suport hârtie.
Sunt introduse referințe explicite la legislația procesual civilă; precizări privind valabilitatea semnăturii chiar și după expirarea certificatului; noi cerințe tehnice pentru certificatele utilizate în cartea electronică de identitate.
Obligații suplimentare pentru instituții publice
O noutate majoră este obligația ca fiecare entitate publică să realizeze o analiză internă privind: tipurile de documente utilizate; nivelul adecvat al semnăturii electronice; procedurile de arhivare și informare.
Această analiză devine fundament pentru proceduri interne obligatorii, ceea ce indică o standardizare mai riguroasă a practicilor administrative.
Reguli mai stricte pentru prestatorii de servicii de încredere
Prestatorii vor avea noi obligații, inclusiv: actualizarea continuă a măsurilor tehnice; respectarea standardelor armonizate europene; menținerea evidențelor pentru demonstrarea conformității.
De asemenea, instituțiile din domeniul apărării sau siguranței naționale vor putea emite certificate calificate doar dacă dobândesc statutul formal de prestator calificat.
Introducerea unor noi servicii de încredere
Legea reglementează explicit servicii suplimentare, precum: validarea datelor transmise electronic; gestionarea semnăturilor la distanță; arhivarea electronică; registrele electronice.
Acestea reflectă tranziția către un ecosistem digital complet, interoperabil la nivel european.


