Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
Una dintre căile pentru a evita intrarea țării noastre în recesiune este creșterea rapidă a investițiilor realizate din bani europeni, a transmis guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflației pentru trimestrul II 2025.
„Avem, în schimb, o revenire a investițiilor. În trimestrul I-2025, după restrângerea abruptă de la sfârșitul anului anterior, s-au creat premisele pentru accelerarea absorției fondurilor europene și, dacă am deschis acest subiect, cred că este esențial, dacă vrem să evităm recesiunea, o creștere a absorbției fondurilor europene. În baza lor, am avea și creștere economică, și lipsă de presiuni inflaționiste, și o finanțare corespunzătoare”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul a reiterat acest mesaj și spre finalul conferinței, subliniind că „evitarea recesiunii cred că este posibilă prin absorbția chiar mai accelerată a banilor europeni, a fondurilor europene, care înseamnă de asemenea și mai multe investiții finanțate din bani europeni”.
Declarația a fost făcută în contextul în care inflația a crescut cu peste 2 puncte procentuale în iulie față de iunie, fiind cel mai mare salt lunar din acest an.
Indicele inflației în iulie anul trecut era de 5,4%, și s-a menținut în jurul acestei valori până luna trecută, când a atins nivelul de 5,7%, cel mai mare din ianuarie – iunie. Însă, în iulie, inflația a explodat, atingând 7,8%.
Potrivit BNR, inflația a fost influențată anul acesta de trei șocuri majore, estimate la peste patru puncte procentuale în plus: liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie (circa 2,2 pp), majorarea TVA-ului (1,6 pp) și creșterea accizelor (0,4 pp).
Energia a avut până recent o evoluție „relativ benignă”, însă efectul renunțării la plafonare a generat scumpiri semnificative.
Pe piața bunurilor nealimentare, presiunile au fost temperate de importuri și de un curs de schimb stabil, dar BNR observă că „tendința curentă pare să redevină crescătoare”.
Au crescut și prețurile la produsele alimentare procesate, pe fondul scumpirii materiilor prime la nivel internațional.
Costul cu forța de muncă scade pentru că volumul lucrărilor scade
Deși datele indică o scădere a costurilor cu forța de muncă, acesta nu este neapărat un semn bun pentru economie, spune Mugur Isărescu, pentru că a scăzut volumul de muncă, ceea ce încetinește creșterea economică.
„În ceea ce privește dinamică anuală a indicelui costului cu forța de muncă, este prima veste relativ pozitivă: avem o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forța de muncă, ceea ce reduce din presiunile inflaționiste pe care le-am observat în ultimii doi ani. O evoluție relativ pozitivă o are, de asemenea, inflația pe piața forței de muncă. Aici multe lucruri se detensionează pe măsură ce activitatea economică încetinește. Deci, ca să fiu mai clar, e relativ mai bine din punct de vedere al inflației, mai puțin bine din punct de vedere al creșterii economică”, a transmis Mugur Isărescu
Prognoza: vârf în septembrie, apoi scădere
BNR estimează că inflația va atinge un vârf în septembrie 2025, de aproximativ 9,6 – 9,7%, peste nivelul prognozat anterior (9,2%).
Până la finalul anului, rata ar urma să se reducă la circa 8,8%, urmând ca în 2026 să intre în intervalul țintit, chiar sub nivelul anticipat în prognoza precedentă.
„Politica fiscală își va face datoria de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum, și în consecință, în timp, resorbirea presiunilor inflaționiste va fi puternică”, a explicat Mugur Isărescu.
Deși datele actuale nu indică intrarea României în recesiune, guvernatorul avertizează asupra riscului, în contextul unei creșteri economice modeste și al unui deficit major de cerere agregată. „Pe de-o parte, trebuie să continuăm corecția fiscal-bugetară, pe de altă parte să dăm în jos inflația și, în plus, să vedem în ce măsură putem să evităm recesiunea”, a subliniat guvernatorul BNR.
Totodată, Mugur Isărescu a punctat că succesul acestor obiective depinde de stabilitatea politică, pacea socială și atragerea accelerată a fondurilor europene, care pot finanța investițiile și pot susține creșterea economică fără a alimenta inflația.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
