Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, ar fi pretins, acceptat și primit de la diverși oameni de afaceri sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, afirmă procurorii DNA.
Concret, în cursul anului 2013, pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș a primit de la Marco Wermelinger (ajutat de inculpatul Nicolae Dan Trifa care a intermediat printre altele și discuțiile cu edilul) 150.000 dolari.
Această sumă de bani a fost disimulată de Marco Wermelinger în două contracte de sponsorizare, unul în valoare de 60.000 dolari SUA încheiat cu Primăria municipiului Baia Mare și unul în valoare de 90.000 doalri SUA încheiat cu Handbal Club Municipal Baia Mare-Secția de fete.
Ulterior, din această ultimă sumă de bani, 50.000 lei, au fost virați în contul unei societăți controlată de edil în baza unui contract privind derularea de campanii de comunicare multimedia.
În aceeași perioadă, tot pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș a pretins de la inculpații Mihai Doru Adrian și Mihai Sorinel o sumă de peste 10.000 lei și a acceptat de la aceștia suma de 12.000 lei, ce urma să fie disimulată tot sub forma unui contract de sponsorizare încheiat cu Handbal Club Municipal Baia Mare – Secția de fete (contract care nu s-a mai concretizat din cauza începerii urmăriri penale „in personam” în această cauză – comunicat nr. 567/VIII/3 din 18 iunie 2013).
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
* Cherecheș Cătălin, în calitate de deputat în Parlamentul României (până la data de 30.05.2011) și, ulterior, primar al Municipiului Baia Mare, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția pe care o îndeplinește, fals în declarații în formă continuată, corupere a alegătorilor în formă continuată;
* Wermelinger Marco, Mihai Doru Adrian și Mihai Sorinel, în calitate de reprezentanți ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită;
* Trifa Nicolae Dan pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită.
În perioada ianuarie 2011-iunie 2013, Cătălin Cherecheș, în calitate de deputat în Parlamentul României (până la data de 30.05.2011) și, ulterior, primar al Municipiului Baia Mare, a efectuat în cadrul unei societăți comerciale, ca administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept mai multe operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcțiile pe care le deținea: a negociat și încheiat contracte, a emis facturi etc.
Din analiza declarațiilor de avere din perioada 2013-2018, date pe propria răspundere de către inculpatul Cherecheș Cătălin, a rezultat faptul că acesta a făcut, în cuprinsul lor, mențiuni necorespunzătoare adevărului, în totală contradicție cu situația reală de fapt.
În cursul anului 2012, în contextul campaniei electorale pentru alegerile locale, inculpatul Cherecheș Cătălin a oferit unei persoane, președinte al filialei județene a unui partid politic, sumele de 17.000 euro și 5.000 lei în scopul determinării simpatizanților acelei formațiuni politice să îl voteze pentru funcția pentru care candida, respectiv cea de primar al municipiului Baia Mare.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Cherecheș Cătălin.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureș, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Procurorii DNA precizează că, la data de 20 mai 2016, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Cherecheș Cătălin, într-un alt dosar, în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, în formă continuată.
Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


