Ministerul Finanțelor a analizat măsurile propuse de constructori, prin Federația Patronatelor Societăților din Construcții, măsuri ce vizează de la compensarea obligațiilor fiscale cu sumele de încasat de la stat, până la modificări fiscale și scheme de sprijin pentru finanțare.
La solicitarea ARENA Construcțiilor, Ministerul Finanțelor ne-a transmis punctul său de vedere privind propunerile constructorilor:
- Compensarea tuturor obligațiilor de plată ale operatorilor economici pentru lucrările executate cu obligațiile de plată ale statului. În actualele condiții, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuțiile pentru sumele neîncasate.
Compensarea datoriilor fiscale este posibilă doar atunci când aceleași părți sunt, simultan, și debitor și creditor una față de cealaltă, iar creanțele sunt administrate de aceeași instituție publică.
În practică, acest mecanism funcționează exclusiv în relația directă dintre contribuabil și ANAF. Prin urmare, sumele pe care constructorii le au de încasat de la autoritățile locale sau de la alte instituții publice nu pot fi compensate cu obligațiile fiscale datorate statului, deoarece aceste creanțe nu sunt gestionate de aceeași autoritate, după cum a explicat ministerul:
„Cadrul legal actual, în ceea ce privește compensarea de drept în materie fiscală este reglementată la articolul 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește condițiile în care operează această compensare. Odată îndeplinite condițiile, compensarea operează în puterea legii, la data la care creanțele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide și exigibile.
Compensarea reglementată la art. 167 din Codul de procedură fiscală, are drept ipoteză, ca și în dreptul comun, existența a două raporturi juridice obligaționale, în care părțile sunt aceleași, dar aflate, în fiecare dintre cele două raporturi, pe poziții diferite.
Concret, în ceea ce privește raporturile juridice care constituie ipoteza compensării în materie fiscală, sunt:
– pe de o parte, raportul juridic al cărui conținut îl formează obligațiile fiscale ale contribuabilului reprezentând impozite, taxe, contribuții datorate bugetului. În acest raport juridic, statul este creditor, iar contribuabilul este debitor;
– pe de altă parte, raportul juridic al cărui conținut îl formează obligațiile statului reprezentând impozite, taxe plătite în plus și care dau un drept de restituire/rambursare, precum și sumele de plată la buget. În acest raport juridic statul este debitor, iar contribuabilul creditor.
Principiul de bază al compensării este ca cele două subiecte ale raportului juridic fiscal (statul pe de o parte și contribuabilul pe de altă parte) să fie deopotrivă debitor și creditor una față de cealaltă.
A doua condiție care trebuie îndeplinită este ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică.
Prin urmare, dacă un debitor datorează ANAF pe de o parte impozite, taxe, contribuții și, pe de altă parte, are de încasat sume plătite în plus ori TVA de rambursat, compensarea se realizează de drept, de către ANAF, până la concurența sumei celei mai mici.
În ipoteza în care debitorul datorează ANAF impozite, taxe, contribuții dar are de încasat diverse sume de la alte autorități publice, compensarea fiscală reglementată de Codul de procedură fiscală nu operează întrucât sumele nu sunt administrate de aceeași autoritate publică.
În plus, s-a reglementat la art. 230 alin. (3) din Codul de procedură fiscală un mecanism fiscal care să permită ANAF să nu mai execute bunurile debitorului dacă acesta are de încasat sume certe, lichide și exigibile de la o autoritate publică, ci executarea silită să se realizeze prin poprirea respectivelor sume dacă debitorul prezintă ANAF o adeverință eliberată de respectiva autoritate publică prin care sunt certificate sumele pe care le are de primit.”
- Crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare și a altor proiecte.
- Crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31.12.2026. Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susținerea lucrărilor și să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanțiilor cerute de instituțiile bancare. Finanțarea trebuie reglementată cu o dobândă maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susține din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci să fie suportată de stat.
Cu privire la analiza oportunității creării unui fond de garantare și a mecanismului de implementare propus de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, ministerul a precizat:
„Recunoaștem rolul strategic al sectorului construcțiilor în economia națională, atât prin contribuția sa de aproximativ 7% la PIB, cât și prin importanța în implementarea investițiilor publice — de la infrastructura de transport până la spitale și școli finanțate prin PNRR și programele europene 2021–2027.
În acest context, necesitatea companiilor de a avea acces rapid la credite bancare și la garanții avantajoase este pe deplin justificată. Totuși, având în vedere constrângerile bugetare actuale, propunerea privind crearea unui fond de garantare a statului, accesibil companiilor implicate în proiectele publice, este dificil de implementat.
Pe de altă parte, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) dezvoltă o serie de instrumente dedicate nevoilor de finanțare. Recent, s-a lansat noul instrument de garanție de portofoliu care va mobiliza 8,8 miliarde de lei pentru IMM-uri în perioada 2025–2027.
Acest produs reprezintă o soluție viabilă pe care și IMM-urile din construcții o vor putea accesa, în măsura în care vor îndeplini criteriile de eligibilitate ale băncilor partenere. Detalii despre partenerii financiari ai BID puteți găsi pe website-ul băncii (www.bidromania.eu ).
Produsul se adresează IMM-urilor definite conform legislației europene și include, printre domeniile eligibile, și sectorul construcțiilor, în proporție corelată cu ponderea sa în economie. Primele finanțări vor putea fi accesate de IMM-uri până la sfârșitul acestui an.
Pentru companiile mari din construcții, care depășesc pragul de 50 milioane euro cifră de afaceri și nu se încadrează în definiția europeană a IMM-urilor pentru a putea accesa garantia de portofoliu pentru IMM, BID va putea interveni prin activitatea în nume și cont stat, în măsura în care Ministerul Finanțelor, în calitate de autoritate care acordă mandatul, alocă un buget corespunzător și stabilește construcțiile drept domeniu prioritar. BID are capacitatea operațională de a dezvolta rapid produse de garantare adaptate specificului sectorului, însă succesul lor depinde integral de resursele puse la dispoziție prin decizia Guvernului României.
BID intenționează să aibă discuții cu reprezentanții asociațiilor companiilor din domeniul construcțiilor, împreună cu MF, în perioada imediat următoare, pentru a înțelege nevoile și a putea avea în vedere instrumentele ce ar putea face obiectul unui mandat pe care MF l-ar putea acorda în anul 2026, în limita resurselor bugetare care ar putea fi puse la dispoziție în acest scop”.
- Anularea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 mil euro sau stabilirea unor criterii de aplicare. In forma actuală, obligația este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creșterile de prețuri, problemele cu forța de muncă etc.
- Armonizarea obligațiilor de plată aferente salariilor din construcții cu cele din economia națională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferența dintre salariul minim din construcții și salariul minim național la care se adaugă 300 lei exceptați deja în toată economia, mai puțin în construcții, adică 532+300=832lei.
Anularea impozitului minim pe cifra de afaceri și exceptarea de la plata impozitului pe venit a sumei de 832 lei din salariu aferentă salariilor din construcții, ar conduce la diminuarea veniturilor bugetare cu implicații asupra deficitului bugetar.
Având în vedere impactul negativ semnificativ asupra veniturilor bugetare, măsurile propuse nu pot fi aprobate în lipsa unor măsuri de compensare a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar (art. 21 din Legea nr. 69/2010).
Reamintim faptul că țara noastră se află în procedura de deficit excesiv, iar conform reglementărilor Uniunii Europene, România trebuie să stabilească o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru următorii ani.
În urma analizelor efectuate și a dialogului constant cu mediul de afaceri, a fost decisă ajustarea regimului IMCA, în sensul reducerii cotei de impozitare de la 1% la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026 pentru companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro, precum și eliminarea acestui impozit începând cu anul 2027.
În plus, măsura potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, are scopul de a sprijini salariații cu salariul de încadrare la nivelul salariului de baza minim brut garantat la plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului/acte normative și al căror venit brut nu depășește nivelul a 4300 lei/lună.
Totodată, menționăm că propunerile care impactează politica fiscală sunt supuse unui proces amplu de analiză din perspectiva posibilelor efecte structurale, comensurarea impactului în economie și îndeplinirea obiectivelor derivate din țintele asumate de către România aferente Planului Național de Redresare și Reziliență și Planului Bugetar – Structural Național pe termen Mediu – 2025 – 2031.
Cu titlu general, Ministerul Finanțelor precizează că toate cele cinci propuneri au implicații bugetare. În aceste condiții, trebuie avut în vedere faptul că orice modificare legislativă ce implică afectarea veniturilor bugetului de stat trebuie să se facă cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările și ale art. 21 și 22 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că țara noastră se află în procedură de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a atenționat România că nu a luat toate măsurile necesare pentru reducerea deficitului, drept pentru care în condițiile noului pachet de guvernanță revizuit la nivelul Uniunii Europene România trebuie să stabilescă o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pe care trebuie să o respecte. Un deficit bugetar mare poate induce dezechilibre economice, dar și reducerea spațiului fiscal existent.
***
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) singura organizaţie reprezentativă din România la nivel de sector de activitate ”Construcții Civile și Industriale” şi la nivel de sector de activitate ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respectiv pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante”
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
