Uniunea Europeană a deschis o a treia procedură împotriva restricțiilor impuse de China la exportul de materii prime care sunt esențiale pentru industriile europene.
În urma succesului acțiunilor intentate în 2012 și 2014 cu privire la măsuri similare, de această dată UE pune accent pe restricțiile referitoare la grafit, cobalt, cupru, plumb, crom, magnezie, talc, tantal, staniu, antimoniu și indiu.
„Nu putem să privim indiferenți cum producătorii și consumatorii noștri sunt afectați negativ de practicile comerciale neloiale. Ultimele două hotărâri ale OMC privind restricțiile la export impuse de China au fost foarte clare – aceste măsuri contravin normelor comerciale internaționale. Deoarece China nu a luat nicio măsură pentru a elimina toate aceste restricții, este necesar să intentăm o acțiune”, a declarat comisarul UE pentru comerț, Cecilia Malmström.
China impune în prezent o serie de restricții la export, inclusiv taxe la export și cote de export, care limitează accesul la aceste produse al întreprinderilor din afara Chinei. Aceste măsuri au denaturat piața și au favorizat industria din China, în detrimentul întreprinderilor și al consumatorilor din UE, încălcând atât normele generale ale OMC, precum și angajamentele specifice ale Chinei din momentul aderării sale la OMC.
De asemenea, pretinsul scop de susținere a unei producții ecologice și durabile de materii prime ar putea fi realizat într-un mod mai eficient prin intermediul altor măsuri, care nu au un impact negativ asupra schimburilor comerciale.
Consultările formale între UE și China – prima etapă în soluționarea litigiilor din cadrul OMC – se vor desfășura în paralel cu o procedură similară inițiată de SUA. În absența unei soluții satisfăcătoare în termen de 60 de zile, UE poate solicita OMC să instituie un grup special care să hotărască cu privire la compatibilitatea cu normele OMC a măsurilor adoptate de China.
Materiile prime care fac obiectul procedurii includ grafitul, cobaltul, cuprul, plumbul, cromul, magnezia, talcul, tantalul, staniul, antimoniul și indiul. Unele dintre acestea (cu caractere aldine) se numără printre cele douăzeci de materii prime identificate în 2013 ca fiind critice pentru economia Europei și esențiale pentru menținerea și îmbunătățirea calității vieții.
Totalul exporturilor Chinei de astfel de produse sunt în valoare de aproximativ 1,2 miliarde EUR, dintre care o șesime sunt destinate Europei. O primă analiză sugerează că eliminarea taxelor la export impuse de China ar putea permite o aprovizionare suplimentară cu aceste materii prime a economiei UE, în valoare de aproximativ 19 milioane EUR, adică o creștere de 9,2 %. Cu toate acestea, creșterea reală a aprovizionării UE dinspre China va fi probabil mult mai mare în cazul în care ar fi eliminate și celelalte instrumente utilizate în prezent de către China pentru restricționarea exporturilor.
Tipuri de restricții
China aplică taxe la export pentru diferite forme de antimoniu, crom, cobalt, cupru, grafit, plumb, magnezit, magnezie, talc, tantal și staniu. Restricțiile cantitative, cum ar fi cotele de export, se aplică pentru antimoniu, indiu, magnezie, talc și staniu.
Materiile prime în cauză
Grafit
Grafitul este una dintre cele trei forme de carbon pur, fiind utilizat pentru o gamă largă de aplicații industriale, în special pentru materiale refractare și lubrifianți, industria oțelului, turnarea metalelor și fabricarea garniturilor de frână.
China este producătorul dominant la nivel mondial, furnizând două treimi din totalul mondial. UE depinde de importuri pentru 95 % din consumul său. Aproximativ jumătate din importurile UE de grafit provin din China.
Cobalt
Cobaltul este utilizat în compuși chimici care sunt utilizați, la rândul lor, într-o gamă largă de aplicații industriale. Cea mai mare cantitate de cobalt se utilizează la fabricarea bateriilor reîncărcabile. Se preconizează că cererea de cobalt va crește ca urmare a utilizării emergente a cobaltului în unele baterii reîncărcabile pentru vehiculele electrice, precum și pentru aplicații biotehnologice.
Cobaltul este obținut în principal ca produs secundar al producției de cupru și nichel. Jumătate din producția minieră este realizată în Republica Democratică Congo, în timp ce UE produce cantități neglijabile. Producția minieră și rezervele de cobalt ale Chinei sunt limitate, însă China a obținut numeroase contracte de exploatare minieră până la epuizare sau pe termen lung cu operatori minieri din țări terțe, devenind astfel cel mai mare producător de cobalt rafinat din lume.
Cupru
Cuprul este cel mai bun conductor electric după argint și este utilizat la producerea de circuite electrice eficiente din punct de vedere energetic. Întrucât cuprul este, de asemenea, rezistent la coroziune, ductil și maleabil, aplicația sa principală o reprezintă fabricarea tuturor tipurilor de cabluri: de la cablurile pentru furnizarea energiei electrice de la centrala electrică la priză, până la bobinările motoarelor electrice și conectoarele din computere.
În timp ce marea majoritate a rezervelor de cupru se află în cele două Americi (Chile, SUA, Peru și Mexic), există o anumită producție și în UE, în principal în Polonia. Două treimi din importurile UE provin din țări din America Latină. La rândul său, China deține aproximativ 10 % din producția minieră mondială de cupru, aceasta fiind utilizată în principal pentru consumul intern.
Plumb
Industria acumulatoarelor acide cu plumb este principalul sector care utilizează plumbul. Alte utilizări includ sectoare precum munițiile, sticla, stabilizatorii termici din materiale plastice și rășini, finisarea metalelor, electronica, foliile, metalele în vrac și pigmenții.
China deține aproximativ jumătate din producția minieră mondială de plumb. Plumbul este extras și în UE, în principal în Polonia, Suedia, Grecia și Bulgaria. Rusia reprezintă principala sursă a importurilor UE.
Crom
Principalele aplicații ale cromului sunt în industria siderurgică, în special pentru producția oțelului inoxidabil. Africa de Sud este principalul producător mondial de crom din minerit și, împreună cu Kazahstan, deține cele mai mari zăcăminte la nivel mondial. De asemenea, Africa de Sud este de departe principala sursă a importurilor UE, în timp ce unele cantități sunt importate din Turcia. În calitatea sa de cel mai mare producător de oțel inoxidabil la nivel mondial, China este țara cu cel mai mare consum de crom și cel mai mare producător de ferocrom.
Magnezie, inclusiv magnezit
Magnezitul este folosit în principal pentru producția de magnezie, sub formă de magnezit caustic calcinat, magnezit calcinat total și magnezie topită. Magnezitul calcinat total și magnezia topită sunt utilizate în principal în industria materialelor refractare; magnezitul caustic calcinat este utilizat în principal în aplicații din industria chimică, cum ar fi îngrășămintele și furajele, celuloza și hârtia, fabricarea fierului și a oțelului, în hidrometalurgie și la tratarea apelor reziduale.
China deține 70 % din producția minieră mondială de magnezit. Magnezitul este produs într-o oarecare măsură și în UE (Spania, Slovacia, Austria și Grecia). Cu toate acestea, UE este dependentă de importurile de magnezie, în principal din China și Turcia.
Talc
În Europa, cele mai importante aplicații ale talcului sunt materialele plastice și vopselele, care împreună însumează aproximativ 50 % din consumul total de talc. Alte utilizări finale sunt reprezentate de hârtie, aplicații agricole și producția de ceramică, cauciuc, produse alimentare, cosmetice și produse farmaceutice.
China este cel mai mare producător de talc la nivel mondial, deținând aproximativ 30 % din producția mondială. Există o producție semnificativă și în UE, care acoperă aproximativ 80 % din consumul intern al UE. Importurile în UE provin în principal din Pakistan și China.
Tantal
Tantalul este utilizat în producția de componente electrice (inclusiv cele utilizate pentru telefoane mobile, computere, console pentru jocuri video), motoare de aeronave și componente chirurgicale.
Cei mai importanți producători de tantal la nivel mondial în 2015 au fost Rwanda, Republica Democratică Congo și Brazilia. China, deși nu este un producător important de tantal, impune o taxă la export pentru deșeurile și resturile de tantal, iar această măsură face obiectul prezentei proceduri.
Staniu
Principala aplicație a staniului este pentru aliajele de staniu și plumb utilizate ca aliaj de lipit pentru circuitele electrice întâlnite în majoritatea aparatelor electronice. Staniul este utilizat, de asemenea, în industria ambalajelor, precum și în aplicații chimice.
Producția minieră din cinci țări (China, Indonezia, Myanmar/Birmania, Peru și Bolivia) reprezintă 80 % din totalul producției mondiale de staniu. Dintre cele cinci țări, China este cea mai mare producătoare de staniu la nivel mondial, cu 37 % din producția mondială, fiind și cea mai mare importatoare de minereuri de staniu. În UE există o producție neglijabilă de staniu, cu excepția unor cantități limitate în Portugalia.
Antimoniu
Majoritatea antimoniului se folosește sub formă de trioxid de antimoniu, în principal pentru agenții de ignifugare din materialele plastice și alte produse. Trioxidul de antimoniu este utilizat ca agent de ignifugare în special în industria modernă a aeronavelor. Alte utilizări ale acestuia includ bateriile, materialele plastice, sticla, semiconductorii și aliajele.
Producția minieră de antimoniu are loc în 15 țări, însă este concentrată în cea mai mare parte în China (78 % din totalul mondial). În prezent nu există producție minieră de antimoniu în UE. Turcia și Bolivia reprezintă principalele surse de importuri de minereuri de antimoniu ale UE.
Indiu
Principala utilizare a indiului este ca oxid de indiu-staniu în dispozitivele cu ecran plat, inclusiv monitoare de computer cu ecran plat, telefoane inteligente cu LCD, televizoare și computere portabile. Alte aplicații sunt aliajele și aliajele de lipit, panourile solare, diodele electroluminiscente LED și diodele laser.
Indiul este un subprodus rezultat din alte operațiuni de exploatare minieră și de rafinare, în principal a minereurilor de zinc și plumb, precum și a minereurilor de cupru și staniu. China deține jumătate din producția de indiu rafinat. Deși există producție în unele state membre ale UE (Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Regatul Unit), UE este un importator net.