Europa intensifică eforturile pentru atingerea obiectivelor sale în domeniul energiei maritime printr-un plan masiv de investiții în infrastructura portuară și construcția de nave.
Investițiile Europei în porturi și construcții navale necesită încă 6,4 miliarde de euro.
În plus, Europa țintește la o capacitate eoliană offshore de 84 GW până în 2030, față de 36,6 GW în prezent, relatează Energy News.
Continentul trebuie să ajungă la cel puțin 10 GW din energia eoliană offshore anual până în 2030 pentru a-și respecta angajamentele privind securitatea energetică. Ritmul va trebui să crească la 15 GW anual după 2030.
Comisia Europeană elaborează în prezent o strategie europeană a porturilor pentru a susține această expansiune fără precedent a sectorului energetic maritim.
Facilitățile portuare reprezintă coloana vertebrală a ambițiilor europene în domeniul energiei eoliene offshore, gestionând întregul flux logistic al echipamentelor masive. Toate componentele turbinelor trec prin docurile și cheiurile porturilor, de la palele turbinelor până la fundații ce cântăresc câteva mii de tone. Porturile oferă spațiul necesar pentru depozitarea, manevrarea și asamblarea componentelor mari, aspect critic mai ales pentru dezvoltarea eolienelor plutitoare, care necesită zone specifice de asamblare.
În ultimii trei ani au fost investite 4,4 miliarde de euro în infrastructura portuară europeană, ceea ce reprezintă o modernizare semnificativă a capacităților existente. Aceste investiții permit, teoretic, atingerea țintelor pentru 2030.
Totuși, analiza nevoilor viitoare arată că este necesară o investiție suplimentară de 2,4 miliarde de euro pentru a menține ritmul de dezvoltare după 2030.
Modernizarea completă a unui port poate dura până la 10 ani, între studii preliminare și punerea în funcțiune, creând un blocaj major pentru dezvoltarea accelerată a sectorului eolian offshore.
Trei direcții strategice pentru transformarea infrastructurii portuare
Mobilizarea finanțărilor reprezintă prima prioritate identificată de analiști în sectorul energetic european.
Uniunea Europeană trebuie să crească semnificativ fondurile dedicate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), în prezent insuficient față de cerințele tot mai mari. Consolidarea rolului Băncii Europene de Investiții (BEI) în susținerea investițiilor portuare este un instrument complementar indispensabil. Experții estimează că dublarea actualelor alocări ar accelera modernizarea infrastructurilor critice.
Simplificarea procedurilor de autorizare este a doua direcție strategică majoră pentru deblocarea investițiilor. Strategia europeană a porturilor propune invocarea sistematică a interesului public major pentru investițiile energetice în porturi, accelerând astfel procedurile administrative. Aceasta ar crea un cadru juridic benefic, reducând termenul de autorizare de la 10 la 5 ani.
Planificarea la nivel european reprezintă al treilea punct al strategiei portuare continentale.
Comisia Europeană elaborează în prezent o cartografiere completă a capacităților portuare existente și a nevoilor anticipate în domeniul energiei eoliene offshore pe întreg continentul. Această abordare coordonată va identifica sinergii potențiale între regiuni, evitând duplicările costisitoare și asigurând o distribuție echilibrată a investițiilor. Primele rezultate ale cartografierii relevă diferențe semnificative între nordul și sudul Europei.
Sectorul european de energie eoliană offshore mobilizează în prezent o flotă de aproximativ 80 de nave specializate, fiecare proiectată pentru sarcini specifice în lanțul valoric. Navele de instalare a turbinelor sunt cele mai sofisticate unități, capabile să ridice sarcini de peste 2.000 de tone la înălțimi de peste 150 de metri. Navele pentru instalarea fundațiilor, echipate cu sisteme avansate de poziționare dinamică, asigură o precizie milimetrică în condiții maritime dificile. Navele pentru așezarea cablurilor completează această flotă cu capacități de depozitare și instalare a cablurilor submarine pe distanțe ce pot depăși 100 de kilometri.
Primele proiecte pilot pentru nave de instalare alimentate cu amoniac sunt în faza de proiectare, punerea lor în funcțiune fiind programată pentru 2027. Costul acestor inovații tehnologice presupune o creștere de 30–40% față de navele convenționale, necesitând mecanisme de susținere financiară adaptate. Strategia europeană prevede subvenții pentru modernizarea navelor existente și credite subvenționate pentru construcția unor noi unități cu emisii zero. Proprietarii europeni de nave anticipează o transformare completă a flotei până în 2040, în conformitate cu obiectivele continentului privind neutralitatea carbonului.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
