Constructorii trag un semnal de alarmă și atenționează Guvernul că, fără modificarea legilor achizițiilor publice pentru a permite actualizarea valorii contractelor în situații neprevăzute și imprevizbile, derularea marilor proiecte de investiții este în pericol.
Anul acesta constructorii se confruntă cu o explozie a prețurilor materialelor de construcții, generată de scumpirea fără precedent a materiilor prime.
Antreprenori din construcții, producători și distribuitori de materiale de construcții au făcut propuneri de intervenție, în cadrul unei conferințe de presă organizată astăzi de Federația Patronatelor Societăților din Construcții.
Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a precizat că este nevoie ca toți factorii implicați să se adune la masa dialogului cu scopul de a găsi soluții de deblocare a situației din sectorul construcțiilor.
Milos Jovicic, directorul general al Procema, companie producătoare și distribuitoare de oțel beton, a afirmat că prețurile materiilor prime au înregistrat creșteri uriașe în primul rând din cauza faptului că sunt globalizate și supuse unor trenduri mondiale. Cauzele principale ale creșterilor de preț din ultimele opt luni sunt revenirea diferențiată a cererii post-pandemice. Lucru care s-a suprapus peste stocurile mici cauzate de producția redusă în perioada pandemică. A contribuit, de asemenea, și presiunea puternică a unor politici macroeconomice. Peste asta avem un specific al pieței românești care, făcând parte din UE, se supune unor bariere la import sub forma cotelor de import la aproape toate produsele siderurgice importate. ”În același timp, în România, în acest moment, deși există o producție siderurgică destul de consistentă, apar lipsuri din piața internă a unor serii de produse care sunt importante în domeniul construcțiilor”, a precizat Milos Jovicic.
Oțelul beton s-a scumpit cu 57% în ultimele 12 luni, iar banda laminată la cald cu 116%. „Sunt niște cifre destul de mari. Ne aflăm într-un vârf de preț nemaiîntâlnit în ultimii nouă ani de zile pe produse siderurgice. Nu excludem posibilitatea unei corecții de preț pe termen scurt, dar e puțin probabil să vedem o revenire a prețurilor de dinainte de pandemie”, a conchis Milos Jovicic.
De asemenea, Ovidiu Gurău, directorul comercial al TeraPlast, producător de materiale de construcții, a declarat că în acest moment se înregistrează creșteri istorice ale prețurilor materiilor prime. „Din august 2020 am început să înregistrăm creșteri la materia primă, în prima fază pe anumite categorii de produse și la valori relativ mici. Începând cu decembrie 2020, această creștere a materiilor prime a început să fie generalizată la nivelul materiilor prime utilizate în procesul de producție. Creșterile au început să fie din ce în ce mai mari și aș putea să spun că în perioada august 2020 – aprilie 2021, variația acestor prețuri la materie primă este de la 40 – 50% până la 20%. Din discuțiile avute cu furnizorii noștri de materii prime, în perioada următoare nu întrevedem o scădere a prețului la materiile prime. Nivelul acestor prețuri este la un nivel maxim istoric înregistrat de compania noastră. Ne-am focusat pentru a avea materie primă și a produce produsele noastre specifice pentru a asigura clienților stocurile necesare, dar am fost forțați ca aceste creșteri de prețuri ale materiilor prime să le transferăm în prețul final al produsului”, a explicat Ovidiu Gurău.
Totodată, Roxana Ghioca, general manager Austrotherm, o companie producătoare de materiale termoizolante, a afirmat că firma se confruntă cu cotații istorice la materiile prime. Creșterile prețurilor de achiziție a materiilor prime sunt și de peste 100%.
”Evident, noi ca producători suntem în situația de a transfera în piață aceste costuri prin realitatea prețurilor produsele noastre. Cei care utilizează pe lanț produsele noastre ar putea să fie în imposibilitate de a continua proiecte începute și agreate anterior pandemiei. Cu siguranță, maximele istorice din 2021 se vor reflecta pe termen lung în efecte dezastruoase legate de proiecte care nu vor putea fi încheiate la nivelul de preț actual”, a semnalat Roxana Ghioca.
Cauzele trebuie căutate în condițiile internaționale. ”Specific industriei noastre, ne-am confruntat în ultimele trei luni cu perioade de mentenanță planificate de producători, dar și cu situații de forță majoră. Astfel, nici măcar nu am avut posibilitatea de a ne face stocuri într-o perioadă în care prețurile erau cât de cât mai accesibile. Tot în primul trimestru al anului, producătorii de granulă au invocat tot felul de probleme legate de lanțul de aprovizionare, iar nivelul de preț a crescut constant, depășind 100%”, a mai spus doamna Ghioca.
În aceste condiții, directorul Austrotherm a solicitat intervenția statului pentru a ajuta firmele din domeniul construcțiilor prin schimbarea legislației.
„Suntem convinși că doar implicația activă a autorităților în modificarea legislației actuale ar putea da continuitate proiectelor din industrie. Evident, trebuie găsite soluții locale pentru menținerea unui flux continuu în industria construcțiilor, pentru modificarea eventuală a legislației legate de achiziții, de posibilitatea de a modifica prețurile în funcție de realitatea economică actuală. Deși așteptăm cu toții o repoziționare a prețurilor în perioada următoare și poate că va veni un oarecare trend de repoziționare, acesta va fi de câteva procente, în niciun caz nu ne vom întoarce la prețurile anului 2019, 2020. Iar aceste aspecte vor avea efecte pe termen lung”, a atras atenția Roxana Ghioca.
Aceste creșteri ne duc către un blocaj și o situație foarte grea
Mircea Bulboacă, proprietarul firmei de construcții Con-A și prim-vicepreședinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a spus: „Este o situație extrem de gravă, care poate duce multe companii spre dezastru, spre faliment. Este o situație nemaiîntâlnită în ultimii 20 de ani. Avem Legea privind achizițiile publice, dar care nu reglementează situațiile neprevăzute și imprevizibile. Aceste creșteri ne duc către un blocaj și o situație foarte grea, iar această situație va avea urmări foarte grave dacă nu se vor lua măsuri care să corecteze și să reglementeze situația actuală. Problemele sunt destul de complexe pentru lucrările de construcții publice pentru faptul că durata de implementare a unui contract pe acest sector este foarte mare. Pot să treacă chiar doi ani de la începutul realizării studiului de fezabilitate și până la punerea în execuție a lucrărilor. De aceea bugetele care se aprobă de foarte multe ori sunt subevaluate față de momentul licitației și am solicitat o revizie a modului în care sunt elaborate lucrările publice. Să fie un moment de 30 zile înainte de licitație în care să poată fi evaluat la zi prețul și valoarea lucrărilor. De asemenea, este nevoie să avem niște indicatori reali ai creșterii și pentru aceasta cred că ar trebui să se apeleze la indici internaționali de prețuri, fie de pe bursele internaționale sau indicatori europeni în acest sens”.
Totodată, directorul Con-A a declarat că în cazul în care statul nu va interveni, se va ajunge ca foarte multe firme să intre în insolvență pentru că nu vor putea face față creșterilor uriașe de prețuri la materiile prime.
„Asta înseamnă neplata unor furnizori, lucrări publice blocate și uneori chiar lucrări cu bani europeni. Trebuie să ne gândim că urmează un Plan de Redresare și Reziliență și văd foarte multe probleme în realizarea acestui plan dacă nu se va interveni prin legea achizițiilor publice și în ceea ce privește aceste măsuri de actualizare a prețurilor. Una dintre măsuri este și cea a exprimării pentru lucrările publice a prețului în euro. Astăzi nu vorbim doar de o creștere foarte mare a prețurilor materiilor prime, dar și de o devalorizare a monedei naționale. Toate contractele în România sunt pe moneda națională. Este imperios necesar să se ia măsuri de către autorități și să se revizuiască legea achizițiilor publice și modul de actualizare al prețurilor”, a semnalat Mircea Bulboacă.
De asemenea, Sorin Greu, directorul firmei de construcții Bog Art, a declarat că, pe de altă parte, datorită pandemiei, companiile din acest domeniu au găsit forță de muncă mai ușor, în ultima perioadă.
„În contextul pandemic, începând cu aprilie 2020, firmele din construcții au cunoscut o situație favorabilă a scăderii deficitului forței de muncă. Asta pentru că mulți muncitori români s-au întors în țară și s-au reangajat unii dintre ei la companii de construcții care, datorită facilităților oferite de stat, au reușit să ofere salarii motivante în raport cu alte sectoare din România. Astfel, am putea spune că în 2020 în sectorul de construcții s-au semnat aproximativ 50.000 contracte noi de muncă. iar în 2021 aproape 25.000. Totuși, credem că odată cu relansarea economiei la nivelul Uniunii Europene, cu siguranță exodul de muncă își va relua cursul anterior, așa că va trebui să avem un plan de măsuri de retenție a forței de muncă în țară. Una dintre măsuri este menținerea facilităților din Ordonanța 114”, a precizat Sorin Greu.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 2/aprilie 2021