Grecia se confruntă cu una dintre cele mai acute crize ale locuințelor din Uniunea Europeană, marcată de creșteri accelerate ale chiriilor și prețurilor, un fond locativ insuficient și politici publice care, în unele cazuri, au amplificat presiunile de pe piață, potrivit ekathimerini.com.
Tot mai mulți cetățeni sunt excluși nu doar de la achiziția unei locuințe, ci și de pe piața închirierilor, fenomen care transformă criza imobiliară într-una socială, cu efecte directe asupra inegalității și coeziunii sociale.
Un sondaj realizat de Polling Europe arată că 80% dintre greci consideră problema locuințelor ca fiind „foarte” sau „destul de gravă”, cel mai ridicat procent din UE. La nivel european, media este de 66%.
Datele Eurostat confirmă amploarea situației: gospodăriile din Grecia cheltuiesc, în medie, 36% din venitul disponibil pentru locuință, față de 19% media UE, iar în marile orașe unul din trei locuitori depășește pragul de 40% din venit alocat cheltuielilor locative.
Specialiștii indică o combinație de factori care au generat această „furtună perfectă”: scăderea severă a veniturilor după criza financiară, creșterea costului vieții și a energiei, expansiunea turismului și a închirierilor pe termen scurt, stagnarea construcțiilor rezidențiale în anii de austeritate și lipsa unei politici publice coerente în domeniul locuirii.
În paralel, costurile de construire au crescut, forța de muncă din sector este insuficientă, iar fondul locativ este vechi și necesită investiții consistente în renovare.
Conform sondajului Polling Europe, 27% dintre cetățenii UE consideră că introducerea unor plafoane pentru chirii este o prioritate absolută.
Alți 24% solicită stimulente pentru a încuraja persoanele fizice să construiască locuințe noi, în timp ce o proporție egală sprijină crearea de programe de locuințe sociale pentru grupurile vulnerabile.
Între timp, 16% consideră că închirierile pe termen scurt și investițiile imobiliare din afara UE ar trebui restricționate.
Pe fondul acestor presiuni, dezbaterea privind soluțiile s-a intensificat. La nivelul UE, cetățenii susțin măsuri precum plafonarea chiriilor, stimulente pentru construirea de locuințe noi și dezvoltarea locuințelor sociale.
În Grecia, sprijinul este relativ echilibrat între plafonarea chiriilor, restricționarea închirierilor pe termen scurt și stimulentele pentru construcții. Reprezentanții chiriașilor avertizează, însă, că subvențiile directe au efecte limitate și pot chiar alimenta scumpirile, în lipsa unor reglementări ferme.
Criza locuințelor are implicații mai largi, afectând demografia și alimentând nemulțumiri sociale care pot fi exploatate politic. Experții avertizează că, în absența unor politici publice solide, investiții în locuințe sociale și reguli stricte pentru piața închirierilor, presiunile se vor accentua. La nivel european, problema a devenit deja o prioritate, inclusiv prin lansarea Planului European pentru Locuințe Accesibile, însă eficiența acestuia va depinde de modul în care statele membre vor transpune aceste obiective în politici naționale coerente și sustenabile.