A fost finalizată lista proiectelor de investiții coordonate de Ministerul Transporturilor care vor rămâne finanțate integral prin PNRR, fără cofinanțare din partea statului. (lista marilor proiecte atașată la finalul știrii)
Ministerul a transmis Guvernului memorandumul prin care își asumă că proiectele vor fi finalizate în termen și prezintă argumentele sale pentru care realizarea acestor obiective este posibilă.
Totodată, în document sunt prezentate principalele riscuri de neimplementare, dar și penalitățile pe care statul român le-ar putea plăti dacă proiectele nu sunt duse la bun final.
„Proiectele menționate în prezentul memorandum au făcut obiectul negocierii cu Comisia Europeană, fiind cele considerate atât la nivelul MTI, cât și la nivelul SG REFORM și DG ECFIN cu șanse maxime de finalizare. Ca urmare, aceste proiecte sunt finanțate integral din Componenta 4 – Transport Sustenabil fără a mai fi necesară cofinanțare din partea României”, se arată în document.
Cum au fost selectate proiectele rămase
Procesul de selecție s-a bazat pe două criterii principale: stadiul lucrărilor și capacitatea de a respecta termenul de închidere a PNRR.
În total, în program au fost păstrate 19 proiecte cu progres sub 30% și 94 de proiecte cu progres peste 30%.
În PNRR rămân și proiectele privind sistemele de siguranță și taxare rutieră, precum instalațiile ITS, cântărirea automată, porțile de gabarit sau sistemul electronic de tarifare. Deși progresul lor este redus, între 0 și 13%, aceste investiții sunt vitale pentru implementarea taxării camioanelor pe principiul „poluatorul plătește”, conform Jalonului 59. Principalul risc îl reprezintă complexitatea achizițiilor IT, care ar putea întârzia implementarea.
Vor fi reziliate contracte prin PNRR de peste 62 mld lei și încheiate contracte prin PT
În urma negocierilor cu Comisia Europeană vor ieși din PNRR o serie de proiecte și vor fi incluse în Programul Transport 2021 – 2027.
O dată finalizat procesul de negociere vor fi reziliate toate contractele de finanțare prin PNRR aferente acestor proiecte, urmând să fie încheiate noi contracte de finanțare pe Programul Transport pentru faza 2 a proiectelor, până la finalizarea acestora.
Valoarea fondurilor din PNRR alocată acestor proiecte era de 19,26 miliarde lei, cofinanțare națională de 26,77 miliarde lei iar cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA, de peste 15 miliarde lei.
TOPUL DRUMARILOR – Primele 100 de firme de drumuri si autostrazi
Mari proiectele ce vor fi finanțate prin PNRR
- Margina – Holdea
Unul dintre cele mai sensibile proiecte este Autostrada Lugoj – Deva, lotul 2 Margina – Holdea, cu un progres fizic de 18,75%.
Proiectul Margina – Holdea este de complexitate mare și implică construirea de tuneluri pe autostrada A1 Lugoj – Deva. Acesta are un risc mediu de nefinalizare. Din cauza faptului că acest proiect a fost deja finanțat în două cadre financiare multianuale, nu poate fi refinanțat prin Programul Transport. Riscul este returnarea întregii sume aferente proiectului.
Din acest motiv a fost păstrat în PNRR: în cazul nefinalizării acestui proiect, penalitatea financiară potențială aferentă Țintei 84 ar fi de aproximativ 675 milioane lei (135 milioane euro) comparativ cu valoarea totală a proiectului ce ar necesita a fi returnată de 2,225 miliarde lei (445 mil. euro).
- Autostrada A7 Moldovei
Autostrada Bacău – Pașcani, lotul 3 Mircești – Pașcani, cu un progres de 33%, rămâne de asemenea să fie finanțată prin PNRR. Face parte din A7, coridor prioritar pentru România, unde contractele sunt ferme și mobilizarea pe șantier este considerată suficient de ridicată pentru a atinge jaloanele europene.
Pe aceeași autostradă A7, între Focșani și Bacău, loturile aflate la un progres de 31 până la 60% sunt menținute în finanțare, întrucât lucrările sunt deja avansate și excluderea lor ar fi pus în pericol realizarea țintelor asumate. Totuși, lipsa unui flux financiar constant ar putea încetini ritmul de execuție.
- Pasaje rutiere
Proiectele de pasaje rutiere, precum cele de la Baia Mare, Oradea sau Brănești, sunt păstrate în program deoarece au o amploare mai redusă și pot fi finalizate rapid, în șase până la nouă luni.
Acestea contribuie la eliminarea punctelor negre de trafic, conform țintelor asumate de România. Totuși, există riscul întârzierii obținerii avizelor și al blocajelor birocratice.
Ținte intermediare pentru unele proiecte feroviare
Linia Cluj – Episcopia Bihor este păstrată integral în program. Lotul 1 Cluj – Aghireș are un progres de 40%, lotul 2 Aghireș – Poieni a ajuns la 52%.
În urma negocierilor tehnice cu CE au fost acceptate ținte de finalizare la august 2026 de 50%, respectiv 70% aferente lucrărilor de infrastructură, pentru lotul 3 Poieni – Aleșd (10,25%) și lotul 4 Aleșd – frontieră Ungaria (22%)
Totuși, loturile cu progres scăzut riscă să nu atingă țintele intermediare stabilite pentru 2026.
Un alt proiect menținut este modernizarea lotului 2 Lugoj – Timișoara Est al liniei Caransebeș -Timișoara – Arad, unde lucrările au ajuns la 44,86%.
Acest tronson are o importanță strategică, fiind parte din coridorul care asigură legătura feroviară cu Ungaria, însă complexitatea lucrărilor de infrastructură și semnalizare poate întârzia ritmul de execuție.
Ministerul a decis să păstreze și proiectele de tip „quick wins”, adică reparații rapide pe linii secundare.
Printre acestea se află București – Craiova, unde sunt incluse șapte loturi cu progres de 0 – 30% și șaisprezece loturi cu progres între 35 și 99%, precum și lucrări pe liniile Apahida – Baia Mare – Satu Mare, Oradea – Halmeu și Sibiu – Copșa Mică. Acestea au complexitate redusă și pot aduce îmbunătățiri rapide rețelei, dar acolo unde progresul este zero este nevoie de accelerare urgentă.
Din program face parte și modernizarea materialului rulant.
Sunt prevăzute locomotive electrice de 5100 kW, cu progres de 21,05%, locomotive diesel convertite în electrice, cu progres de 10%, precum și vagoane de clasa I și II, vagoane de dormit și cușetă, cu un progres de 0 – 20%.
Aceste investiții trebuie să contribuie la îndeplinirea țintei 77, care vizează modernizarea parcului feroviar electric, dar întârzierile actuale pun sub semnul întrebării capacitatea de finalizare la timp.
Riscurile neîndeplinirii proiectelor afectează următoarele ținte:
* Ținta 75: Kilometri de infrastructură feroviară nouă/modernizată operațională;
* Ținta 77: Material rulant electric nou în funcțiune;
* Ținta 84: Construcția de drumuri noi finalizate (standarde TEN-T);
* Ținta 85. Eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră.
Descărcați aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
