Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței
Impunerea unei limite privind cantitățile de ciment importate din țările non-UE ar putea crește riscul apariției unor comportamente coordonate între producătorii de ciment din țara noastră sau al stabilirii artificiale a prețurilor.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, ne-a declarat că din perspectivă concurențială, măsurile analizate la nivel european ”ar putea reduce presiunea concurențială exercitată de importuri asupra producătorilor interni, ceea ce ar putea duce la o creștere a gradului de concentrare efectivă a pieței. Într-un astfel de context, riscul apariției unor comportamente coordonate sau al stabilirii artificiale a prețurilor poate fi mai ridicat. În același timp, neluarea unor măsuri de protejare a producătorilor UE energo-intensivi ar prezenta riscul închiderii sau relocării acestora, ceea ce ar înrăutăți situația și mai mult pe termen lung în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu ciment pe piața internă”.
Consiliul Concurenței ”monitorizează constant această piață și intervine prompt ori de câte ori are indicii privind posibile încălcări ale legislației concurenței”.
Potrivit domnului Chirițoiu, piața cimentului din România este caracterizată de un grad ridicat de concentrare, cei trei mari producători deținând împreună aproximativ 90% din piață, cu cote stabile în timp.
Această structură oligopolistică generează o presiune concurențială internă limitată, în special din cauza barierelor ridicate la intrare, a costurilor fixe semnificative și a gradului ridicat de omogenitate a produsului.
În acest context, importurile pot avea un rol important de presiune concurențială, chiar dacă acestea reprezintă doar aproximativ 13% raportat la producție (anul 2024). Importurile acționează ca sursă alternativă de aprovizionare, care limitează potențialele comportamente coordonate ale producătorilor interni și creează o presiune de preț în beneficiul consumatorilor și al sectoarelor dependente, precum construcțiile.
Majoritatea cantităților importate în România provine însă din țări non UE: Ucraina și Turcia, existând discuții privind nerespectarea de către producătorii din aceste țări a acelorași standarde de mediu ca producătorii europeni (care respectă reglementările europene stricte privind emisiile de CO₂ și alte cerințe de mediu)
Trebuie menționat că, de la 1 ianuarie 2026, intră în vigoare sistemul definitiv al Mecanismului de Ajustare la Granița de Carbon (CBAM), prin care importatorii de anumite bunuri în UE, printre care se regăsește și cimentul, vor trebui să plătească o taxă de carbon proporțională cu emisiile încorporate în produsele lor, în funcție de prețul certificatelor UE ETS (exprimat în EUR/tonă de CO2 emis).
Deși nu este o ”restricție” a importurilor de ciment sau o limitare directă a cantităților de ciment importate, CBAM va introduce costuri suplimentare pentru importurile de ciment din țări non-UE, prin această taxă. Aceste costuri vor contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile între producătorii din UE și cei din afara Uniunii, dar vor crește costul efectiv al cimentului importat, reducând astfel atractivitatea economică a acestor importuri.
- Consiliul Concurenței intervine cu celeritate atunci când identifică indicii privind posibile practici anticoncurențiale
Autoritatea de concurență i-a sancționat pe cei trei mari producători de ciment din România (Holcim S.A., Romcim S.A. și Heidelberg Materials România S.A.) cu amenzi în valoare totală de 217,9 milioane lei (aproximativ 43,7 milioane euro) pentru coordonarea politicilor de stabilire a prețurilor. Sancțiunea are scop disuasiv, de natură a descuraja apariția unor comportamente similare viitoare. De asemenea, este un element de descurajare pentru că are impact atât asupra companiilor, cât și a carierelor celor implicați.
Autoritatea de concurență monitorizează permanent evoluțiile de pe piață și intervine cu celeritate atunci când identifică indicii privind posibile practici anticoncurențiale, precum înțelegeri de tip cartel sau abuzuri de poziție dominantă.
De asemenea, un instrument esențial de monitorizare a pieței îl reprezintă analiza tranzacțiilor economice pentru care există obligativitatea notificării și autorizării din partea Consiliului Concurenței.
Acest proces contribuie atât la prevenirea comportamentelor anticoncurențiale, cât și la controlul gradului de concentrare al pieței, asigurând un echilibru între dezvoltarea economică și menținerea concurenței pe piață, a subliniat președintele Consiliului Concurenței.
- Condiții de piață corecte pentru dezvoltarea producătorilor români de materiale de construcții
Crearea unor condiții de piață corecte pentru dezvoltarea producătorilor români de materiale de construcții presupune asigurarea unei concurențe echitabile și nediscriminatorii, în care nicio companie să nu fie favorizată sau dezavantajată în funcție de originea capitalului.
”Exact acesta este rolul autorității de concurență: de a aplica legea imparțial, de a supraveghea piața pentru ca toți actorii să concureze corect, prin eficiență, inovație și calitate”, subliniază președintele Consiliului Concurenței.
România dispune deja de un ecosistem solid de producători locali – precum Celco, Elis Pavaje, Bilka, Cemacon sau Amvic – care demonstrează potențialul antreprenorial autohton. De asemenea, exemple precum Adeplast sau Duraziv, preluate ulterior de grupuri internaționale, arată că firmele românești pot atinge nivelul de competitivitate necesar integrării în lanțurile globale.
Retailerii români și internaționali (ex. Dedeman, Leroy Merlin, Hornbach) pot acționa ca parteneri strategici pentru promovarea produselor românești, reducând dependența de importuri și scurtând lanțurile de achiziții și reducând costurile logistice.
De asemenea, producătorii români ar putea să se asocieze în proiecte comune de investiții verzi, cum ar fi producția de energie regenerabilă, la ora actuală existând mai multe scheme de ajutor de stat care sprijină instalarea de centrale solare și eoliene.
Totodată, proiectele publice de reabilitare și modernizare a infrastructurii, cum sunt cele pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe prin finanțarea lucrărilor de anvelopare a acestora sau cele privind reabilitarea locuințelor pot stimula cererea internă și pot crea un cadru favorabil pentru extinderea producției locale. Proiectele de investiții publice coroborate cu deficitul structural de locuințe, generează multiple oportunități pentru companiile din sectorul materialelor de construcții.
- Bariere de intrare în piață descurajează companiile românești să investească în producția de materiale de construcție
În cazul pieței materialelor de construcții, există o serie de bariere de intrare aplicabile tuturor companiilor, indiferent de structura capitalului.
Printre acestea se numără nivelul ridicat al investițiilor inițiale necesare pentru construirea și echiparea unor fabrici de ciment, BCA, cărămizi sau acoperișuri, care presupun capital semnificativ și tehnologii performante.
De asemenea, accesul la materii prime poate fi limitat de condiționarea obținerii unor licențe și avize, în cadrul unor proceduri administrative complexe.
O altă barieră relevantă o constituie logistica și distribuția, întrucât costurile de transport pentru materiale grele reduc rentabilitatea, mai ales pentru firmele noi sau regionale. Aceste bariere afectează în special întreprinderile mici și mijlocii, care dispun de resurse financiare mai reduse.
Rolul Consiliului Concurenței este de a se asigura că aceste bariere nu se transformă în mecanisme anticoncurențiale, precum blocarea accesului la resurse sau excluderea competitorilor de pe piață, și că nicio firmă nu este discriminată.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/septembrie 2025
