Bugetulul CJ Ialomița pentru acest an a fost repartizat echilibrat, cu accent pe domeniul de Dezvoltare.
Secțiunea de Dezvoltare depășește 71% din buget, fiind o necesitate în implementarea politicilor de dezvoltare la nivel județean, dar și pentru cofinanțarea proiectelor europene, precum și a celorlalte investiții care intră în atribuțiile legale ale Consiliului Județean, transmite Marian Pavel, președintele CJ Ialomița.
Procentul rămas, de 29% este alocat pentru cheltuieli de funcționare a instituției.
În secțiunea Dezvoltare, sumele cele mai mari sunt destinate infrastructurii de sănătate și capitolului transporturi/drumuri și poduri, mai exact pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene.
Cele 10 mari direcții ale bugetului județului sunt: dezvoltarea, reabilitarea, modernizarea infrastructurii de sănătate și a transportului rutier, finanțarea sportului de performanță și a sportului de masă, a cultelor religioase, susținerea programelor tineret și organizațiilor nonguvernamentale, dar și stimularea programului de creștere a natalității. Totodată, se pune accent pe reabilitarea patrimoniului public și dezvoltarea capacitații administrative, premierea olimpicilor ialomițeni, planul strategic de dezvoltare durabilă, programul județean de dezvoltare locală.
Mari proiecte de investiții programate să demareze în acest an
- Modernizare DJ213A: Limită județ Călărași -intersecție cu DJ201 (Mărculești); intersecție cu DN2A (Bucu)-Scânteia-intersecție cu DN21, DJ201: intersecție cu DJ213A (Mărculești)- intersecție cu DJ212; DJ212: intersecție cu DJ201 – intersecție cu DN2A (Țăndărei), proiect prioritar.
- Modernizare și reabilitare DJ212: Limită județ Brăila – Luciu – Mihail Kogălniceanu – intersecție DN2A, intersecție cu DJ201 – Lăcusteni – Platonești – Movila – Fetești;
- Transformarea bibliotecilor din județul Ialomița în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale și consolidarea, amenajarea și reorganizarea Muzeului Național al Agriculturii.
Probleme și soluții în implementarea proiectelor
În derularea proiectelor de investiții apar mai multe probleme:
Modificări legislative apărute pe parcursul implementării și de care trebuie să se țină cont în obținerea autorizației de funcționare, apariția unor situații imprevizibile, neprevăzute în execuție precum și omisiuni sau neconcordanțe în proiectare.
Soluția este întocmirea dispozițiilor de șantier prin intermediul cărora să se actualizeze/ adapteze documentația tehnico-economică/ soluția tehnică.
Neexecutarea lucrărilor în conformitate cu graficul de execuție.
În această situație se încearcă recuperarea decalajului în lunile următoare înregistrării întârzierilor, se solicită antreprenorului să suplimenteze forța de muncă și utilajele de pe șantier. Stadiul proiectului este monitorizat în permanență.
Forța de muncă fără experiențe și fluctuații mari de personal.
Pentru depășirea acestei probleme, autoritatea contractantă recomandă alegerea ”cu responsabilitatea personalului aferent contractului de execuție”.
Apariția unor eventuale dificultăți de colaborare și comunicare între diferiți factori interesați (Beneficiar, Antreprenor, Supervizor- Diriginte de șantier, Proiectant, Inspectoratul în Construcții, ISU)
Această problemă se rezolvă prin întrunirea în ședințe de urmărire a derulării contractului de execuție și corespondența eficientă purtată în scris (în timp util) între factorii interesați.
Organizarea tehnologică neadecvată, pregătirea și monitorizarea necorespunzătoare a execuției lucrărilor, erori în execuție.
În acest sens se elaborează procedee tehnologice în concordanță cu specificațiile contractului și corelate cu graficul de execuție. De asemenea, se analizează corect necesarul de resurse.
Dificultăți în atragerea și menținerea experților propuși în cadrul echipei de specialiști.
Soluția recomandată de autoritatea contractantă este asigurarea unui nivel competitiv al câștigurilor salariale, în concordanța cu piața de profil din țară, precum și protejarea împotriva preluării personalului de către concurență.
Riscul de faliment al executantului
Apariția acestui risc este semnalată prin detectarea primilor indicatori de pericol care se referă, în principal, la depășirea limitelor de creditare fără explicații convingătoare, nerespectarea raportului între datorie și capitalul propriu, modificări dese în aparatul de conducere al celui care realizează execuția.