Inspectorii ISC au de verificat anul acesta semnificativ mai multe șantiere de construcții față de anii precedenți. La jumătatea acestui an erau înregistate aproape 150.000 de șantiere, mai multe cu circa 18% față de perioada similară a anului trecut, și cu circa 32% față de jumătatea anului 2019.
Inspectorii ISC au întâlnit mai multe nereguli și neconformități în timpul efectuării controalelor pentru etapele de proiectare și execuție realizate în tot teritoriul țării.
Controlul în execuție
Au fost efectuate, în al doilea trimestru al acestui an, 4.053 controale la obiective de investiții din întreaga țară, mai multe cu 5% decât în trimestrul II al anului trecut.
Din controalele efectuate, 1.876 au fost realizate în faze determinante prin care s-a autorizat continuarea lucrărilor de construcții.
Inspectorii ISC au fost constatate neconformități pentru care au fost dispuse 2.370
măsuri, cu 7% mai multe față de trimestrul II 2020.
Pentru fapte ce constituie contravenții au fost aplicate 460 sancțiuni contravenționale în cuantum de 4.869 mii lei. Spre comparație, în trimestrul II 2020 au fost aplicate 336 sancțiuni în cuantum de 3.395 mii lei.
Dintre neconformitățile majore sau cu grad ridicat de repetabilitate identificate prin controalele în etapa de execuție a lucrărilor de construcții menționăm:
* încălcarea prevederilor din acorduri/ avize/ autorizația de construire, neîndeplinirea
obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea Legii nr.
10/1995, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale ale construcțiilor;
* neasigurarea de către investitori a verificării execuției lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați;
* realizarea de construcții fără specialiști responsabili tehnici cu execuția autorizați;
* neasigurarea condițiilor de verificare a lucrărilor ajunse în faze determinante;
* neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse;
* nerespectarea normelor tehnice, a prevederilor din proiectul tehnic și detaliile de execuție, a celor din caietele de sarcini;
* executarea de modificări la construcții existente sau schimbarea de destinație a construcției în lipsa unei expertize tehnice;
* confirmarea prin semnătură, de către factorii implicați, a calității unor lucrări executate
necorespunzător;
* întocmirea necorespunzătoare a documentelor ce se constituie în cartea tehnică a
construcției fie prin lipsa documentelor de calitate ale produselor puse în operă, fie prin
neînsușirea de toți factorii implicați a documentelor de calitate încheiate;
* lipsa panoului de identificare a investiției.
Control în activitatea de proiectare
Inspectorii au efectuat, în aprilie – iunie, 46 controale la operatori economici cu activitate de proiectare în domeniul construcțiilor, cu 13% mai puține controale decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Problemele constatate de inspectori includ neconformități majore și grave privind elaborarea de proiecte incomplete/neconforme, care:
– nu respectă prevederile codului de proiectare seismică P100-1/2013,
– conțin neconcordanțe între partea scrisă și cea desenată,
– fără detalii de execuție sau care nu respectă nivelul de calitate corespunzător, cu caiete de sarcini incomplete,
– neverificate la toate cerințele fundamentale de calitate aplicabile.
Ca urmare a neconformităților constatate au fost dispuse 35 măsuri și s-au aplicat 14 sancțiuni contravenționale în cuantum de 70 mii lei. Spre comparație, în perioada aprilie-iunie 2021 au fost dispuse 44 măsuri și 3 sancțiuni, în cuantum de 25 mii lei.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2021
1. Domnul ing. Paul Chiscop a descris sistemul calităţii din România, în articolul “Soluţionarea problemelor calităţii construcţiilor pe plan internaţional”, publicat în revista “CALITATE ŞI DISCIPLINĂ ÎN CONSTRUCŢII” nr. 2/1991, revistă editată de ISC astfel: “Sistemul est european, (inclusiv România) caracterizat prin existenţa unui puternic cadru legal de standarde şi norme tehnice pentru construcţii şi a unei reţele de proiecte tip a căror elaborare se face în mod centralizat.”
“După cel de-al doilea război mondial … s-au adoptat reguli şi norme de sorginte GOST, în paralel iniţiindu-se în institute de specialitate cercetări proprii care au pus treptat bazele fundamentării actualelor reglementări tehnice care în general acoperă marea parte a spectrului de probleme din domeniul construcţiilor la nivelul celui de-al şaptelea deceniu. Facem această afirmaţie pentru că în Europa de Vest încă de la începutul deceniului şapte s-au conturat noi concepte cu privire la calitatea construcţiilor.”
Dacă s-ar fi dorit un sistem cu adevărat performant, la controalele din execuție nu ar exista atâtea neconformităţi / neconformități majore sau cu grad ridicat de repetabilitate.
Practic se pune în discuţie EFICIENŢA sistemului de asigurare a calităţii în construcţii, care s-a adoptat în ţara noastră.
Existe modele în ţările dezvoltate ale U.E. în care rezultatele sunt mai bune? In România s-a adoptat un model european, sau am rămas la nivelul celui de-al şaptelea deceniu al secolului trecut?
Este în interesul I.S.C. adoptarea unui sistem performant, cu alte mecanisme şi pârghii, care funcţionează pe cu totul alte principii? Este în interesul I.S.C. adoptarea unui sistem şi-a probat eficienţa într-o ţară dezvoltată (a U.E.) şi aduce rezultate mult mai bune?
2. Vă recomand citirea articolului „PROIECTELE SUB CONTROL?”, autor Dr. Arh. Şerban Ţigănaş, care se referă la controlul I.S.C. în activitatea de proiectare. Comentariile sunt de prisos !
https://www.arenaconstruct.ro/proiectele-sub-control/
3. Dacă în urmă cu ceva ani puteam citi pe site-ul instituţiei “I.S.C. – garant al legalităţii în domeniul construcţiilor”, acum sloganul a devenit: “I.S.C. – organ tehnic specializat, care exercită controlul de stat în domeniul construcţiilor”. Nu mai avem un “garant al legalităţii”, ci un “organ tehnic specializat, care exercită controlul de stat.” Intrebarea de fond este cu ce rezultate se exercită controlul de stat în construcţii ?