Noul Program de Guvernare prevede și investitii în transportul aerian și în cel naval. După ce v-am prezentat zilele trecute investitiile prevăzute de noul guvern pentru transporturile rutiere și feroviare continuăm astăzi cu cele din transporturile aeriene si navale.
Transportul aerian
Guvernanții declară că o atenţie deosebită va fi acordată celor cinci aeroporturi cu o creştere substanţială a traficului în ultimii ani, aeroporturi de interes naţional, strategic cotate la nivel european (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj, Iaşi) de a fi transformate în hub-uri internaţionale:
Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti:
* Demararea de urgenţă a lucrărilor de modernizare a pistei 1, prin refacerea căii de rulare şi montare a unui balizaj nou şi a 2 ILS-uri noi, precum şi creşterea PCN-ului la 85. Odată cu finalizarea pistei 1, se va avea în vedere modernizarea totală a pistei numărul 2.
Creşterea numărului de pasageri este un alt obiectiv despre care Guvernul crede că trebuie implementat de urgenţă.
Totodată, în noul Program de Guvernare se menționează că mărirea suprafeţelor hangarelor Cargo poate aduce încasări substanţiale companiei. Reanalizarea benzilor transportatoare de bagaje este un obiectiv urgent, o măsură care ar reduce substanţial timpul pe care pasagerii îl petrec în incinta aeroportului în aşteptarea bagajelor.
* Realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafaţă de minimum 250 mp pentru a asigura un nivel de serviciu B.
* Reabilitarea şi mărirea platformei de staţionare a avioanelor la circa 17.000 mp.
* Asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu noi căi de rulare moderne.
* Construirea de noi parcări pe termen lung; astăzi capacitatea celor existente în comparație cu volumul de pasageri este mică.
* Construirea unei autogări de autobuze, microbuze care astăzi nu există.
* Identificarea unei poziții pentru noua gară de metroru de preferabil lângă noua autogară.
Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu
Noul Program de Guvernare menționează că “Se va avea în vedere modernizarea prin finalizarea investiţiilor la aerogară, precum şi a platformei de parcare a aeronavelor, dar şi transformarea sa într-un aeroport cu zboruri private, VIP sau utilitare, devenind astfel un aeroport mult mai facil anumitor categorii de pasageri”. Pregătirea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea pistei de decolare/aterizare, creşterea PCN-ului la 85 şi asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu celelalte suprafeţe de mişcare sunt de asemenea importante.
Aeroportul “Traian Vuia” Timişoara va trebui readus prin investiţii de extindere a terminalului cu o suprafaţă de 20.000-30.000 mp, precum şi modernizarea pistei de decolare/aterizare crescându-i PCN-ul la 85, ajungând a fi unul dintre cele mai importante aeroporturi din vestul României.
Pentru Aeroportul Internaţional ”Mihail Kogălniceanu” Constanţa se va avea în vedere readucerea sa în prim plan european şi mondial, prin atragerea de curse de linie, precum şi un număr mare de curse charter pe perioada estivală. De asemenea, atragerea de investiţii în calea de rulare (pistă), una dintre cele mai lungi din România prin absorbţie de fonduri europene, având în vedere că Aeroportul “Mihail Kogălniceanu” este un punct strategic al NATO. Sprijinul public pentru dezvoltarea aeroporturilor va fi corelat cu regulile de ajutor de stat.
Transportul naval
Noul Program de Guvernare arată: „Propunerile sunt de a ne concentra pe investiții care urm[resc cursul navigabilității pe Dunăre de-a lungul întregului an și investiții moderne prin facilități în porturile care au un viitor pe termen lung”:
* Promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare.
* Realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilităţii pe Dunăre în condiţii de siguranţă, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunăre–MareaNeagră şi Poarta Albă–Midia Năvodari.
* Modernizare ecluze FAZA 2: Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Galerii ape mari Ovidiu și Năvodari și stații de pompare (116,08 mil Euro, FEN+BS). Perioadă: 2017-2021.
* Îmbunătățirea siguranței traficului naval prin achizițonarea de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice.
* Îmbunătătirea condiților de navigabilitate pe Dunăre prin sisteme de colectarea a apelor.
* Realizarea lucrărilor de pre-dragrare și construcții hidrotehnice speciale în vederea creșterii numărului de zile de navigație pe Dunăre.
* Reabilitarea de cheiuri maritime și fluviale.
Una dintre probleme acute ale Portului Constanţa este recâştigarea cotei de piaţă a mărfurilor containerizate prin facilităţi portuare, precum şi reînnoirea infrastructurii învechite care este neoportună pentru operarea fluxurilor de mărfuri.
Ca şi soluţii, noul Program de Guvernare menționează construirea de noi moluri, dar şi dezvoltarea în partea de sud a portului a unui terminal de containere, având avantajul de adâncimi mari în dane. Astăzi, ca şi grad de containeizare, România se clasează la 4%, un nivel foarte scăzut, dar cu un potenţial de creştere de aproximativ 12%.
Ca investiţii pe termen scurt sunt: adâncirea bazinelor portuare, noi reţele de utilităţi, reabilitarea şi modernizarea cheiurilor, precum şi infrastructura rutieră şi feroviară.
În ceea ce privește investiţiile pe termen mediu şi lung, noul Program de Guvernare propune:
* Dezvoltarea portului Constanţa ca port regional strategic şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime.
* Portul Constanţa trebuie să devină una din cele mai importante porţi de intrare – ieşire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat şi mărirea capacităţii portuare cu minimum 50%.
* Modernizarea infrastructurii portuare prin creşterea adâncimii senalelor, precum şi a bazinelor crescând siguranţa navigaţiei în portul Constanţa.
* Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare prin preluarea de ape pluviale făcând stabilizarea zoneia diacente.
* Realizarea unui pod rutier peste canalul de legatură dintre zona fluvio-maritimă şi racorduri de drumuri interioare şi exterioare Portului Constanţa.
* Realizarea de terminale pentru barje în Portul Constanţa Sud, precum şi a unor platforme de staţionare.
* Reabilitarea şi modernizarea cheiurilor, precum şi a unui terminal nou de mărfuri şi pasageri.
* Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare a porturilor Basarabi, Medgidia, Ovidiu.
* Lucrări de modernizare a infrastructurii portuare în portul Mangalia.
* Atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea traficului naval prin achiziţionarea de nave tehnice dotate cu echipamente specifice.
* Mărirea capacităţii liniei de cale ferată între Agigea Ecluză – Portul Constanţa Sud şi sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză.
* Dezvoltarea Mol-ului III/Realizarea unui terminal RO-RO și pentru autoturisme în Portul Constanța Sud-Agigea (molul 3S) – ETAPA 1 A (S3) și Mol 3S și 4S – lucrări de infrastructură în vederea dezvoltarii de terminale specializate în Portul Constanța Sud (47,32mil Euro, FEN+BS), Perioada: 2018-2021.
* Realizarea unui terminal modern de pasageri pentru navele de croazieră care opresc în Portul Constanţa.
* Realizarea unor terminale containere pe insule artificiale.
Portul Tulcea
* Construirea unui terminal cargo general prin modernizarea infrastructurii, precum şi construirea unor dane dedicate transportului de cereale pe apă;
* transformarea terminalului în unul cu capacitate de a opera va creşte potenţialul de dezvoltare a Portului Tulcea, dar şi al întregii zone.
O altă problemă a portului ce constituie un nod de legătură între toate localităţile izolate din Deltă cu reţeaua de transport terestră, rutieră şi feroviară este aglomerarea excesivă în zona falezei la acostare.
Ca soluţie este îmbunătăţirea tuturor acestor servicii de transport naval de pasageri dintre acele zone izolate ale Deltei Dunării prin creşterea facilităţilor de acostare şi a serviciilor portuare.
Portul Galaţi: Construirea unui nou terminal trimodal, modernizarea terminalelor pentru mărfurile vrac, reabilitarea de urgenţă a danelor 31 si 32, construirea unui terminal RO-RO în incinta noului bazin, precum şi modernizarea infrastructurii portului mineral.
Portul Giurgiu necesită de urgenţă lucrări de modernizare a infrastructurii pentru a permite practici moderne prin construirea unui nou terminal trimodal.
Portul Drobeta Turnu Severin are nevoie de construirea unui nou terminal trimodal, dezvoltarea infrastructurii care atrage creşterea capacităţii portului de a se încadra în cerinţele moderne. Prin aceste lucrări de modernizare se creşte volumul de operare de mărfuri ce duce implicit la diminuarea costurilor de operare.
Porturi turistice: România deţine porturi cu un ridicat potenţial turistic. Porturile Orşova, Moldova Veche, Constanţa, Tulcea, Brăila vor fi dezvoltate astfel încât să ofere condiţii tuturor turiştilor români si straini aflati in croaziera pe Dunare sau la Marea Neagra. Astfel, noul Program de Guvernare propune:
* Modernizarea tuturor terminalelor de pasageri din porturile menționate.
* Construirea în colaborare cu autoritățile locale a facilităților portuare pentru turiști.
Revista – Rasfoieste revista ARENA Constructiilor , editia iunie 2017 (click aici)
TopJobs – Oferte locuri de munca in constructii (click aici)
Newsletter – Primesti gratuit stirile ARENA Constructiilor ! click