Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)
Evoluția turismului românesc, privită prin prisma investițiilor, depinde de echilibrul dintre două seturi de factori. Anume, factori care susțin o evoluție pozitivă și factori care duc la o evoluție negativă sau la stagnare, consideră Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), federație membră CAIR.
Când există cerere predictibilă, finanțare accesibilă și un cadru stabil, capitalul privat răspunde cu proiecte ambițioase. În schimb, atunci când incertitudinea fiscală, lipsa infrastructurii și problemele de personal predomină, investițiile încetinesc, sunt amânate sau rămân doar pe hârtie.
„Turismul românesc trece printr-o perioadă dificilă, între revenirea de după pandemie și noile șocuri economice. În loc ca industria să fie sprijinită, operatorii se lovesc adesea de un aparat administrativ greoi și ineficient. Chiar Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a constatat că multe blocaje țin de ineficiența instituțiilor publice și de reglementări birocratice influențate de diverse interese. Cu alte cuvinte, relația dintre mediul de afaceri din turism și autorități este tensionată și contraproductivă. Micii întreprinzători se zbat să supraviețuiască, iar un număr semnificativ riscă insolvența dacă lucrurile nu se schimbă urgent”, a conchis domnul Răducan
Factori care susțin o evoluție pozitivă:
- Cererea turistică stabilă sau chiar în creștere
În ultimii ani, România a atras mai multi vizitatori străini pentru city-break-uri și turism de business, iar pe piața internă se observă un interes tot mai mare pentru sejururi balneare, wellness și experiențe autentice, fie că vorbim de gastronomie locală sau de turism rural. Aceste tendințe dau încredere investitorilor că există o bază solidă de clienți.
- Disponibilitatea capitalului privat și accesul la fonduri europene
Mulți antreprenori români au reinvestit profiturile obținute în modernizarea unităților, iar programele cu finanțare nerambursabilă au sprijinit proiecte de eficiență energetică și dezvoltări verzi, care pe fonduri proprii ar fi fost greu de realizat.
- Intrarea și extinderea lanțurilor internaționale
Fenomenul a adus un plus de încredere și a ridicat standardele pe piață. Faptul că branduri consacrate aleg să investească sau să se asocieze cu operatori locali transmite un semnal clar că România are potențial. În același timp, au câștigat teren conversiile de clădiri urbane în hoteluri moderne, o soluție rapidă și eficientă de a crește capacitatea de cazare de calitate.
- Diversificarea produsului turistic
Nu mai este vorba doar despre camere și mese, ci despre resorturi integrate care oferă spa, agrement, restaurante tematice și spații de evenimente, ori despre unități boutique și glamping-uri care mizează pe experiențe personalizate.
- Profesionalizare vizibilă a managementului
Proprietarii investesc în digitalizare, revenue management și marketing modern, iar accentul pe pregătirea resursei umane și pe calitatea serviciilor a început să facă diferența.
Factori care duc la o evoluție negativă sau la stagnare
- Incertitudinea fiscală și legislativă
Schimbările repetate ale Codului Fiscal și lipsa de predictibilitate fac ca mulți investitori să amâne sau să reducă proiectele.
- Costurile ridicate de finanțare și accesul dificil la credite
Dobânzile mari și reticența băncilor de a finanța afaceri cu sezonalitate ridicată, cum sunt multe unități turistice, reduc posibilitățile de dezvoltare.
- Infrastructura deficitară rămâne un factor limitativ.
Lipsa autostrăzilor și a drumurilor bune, aeroporturile regionale insuficient valorificate și legăturile feroviare slabe fac ca multe destinații să fie greu accesibile, deci mai puțin atractive pentru capital.
- Forța de muncă insuficientă și scumpă.
Migrația lucrătorilor, lipsa de personal calificat și costurile mari cu angajații sezonieri apasă pe rentabilitatea proiectelor și îi fac pe investitori să fie mai prudenți.
- Fragmentarea și lipsa unei strategii naționale coerente
Investițiile se fac izolat, fără corelare între ele, iar România nu are încă o campanie de promovare puternică și constantă care să poziționeze clar țara ca destinație turistică.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/septembrie 2025
