Lipsa Planului de Urbanism General (PUG) al Capitalei a fost subiectul unei importante și necesare întâlniri a tuturor celor care au un cuvânt de spus atunci când este adusă în discuție această problemă, întâlnire organizată de Filiala București a Ordinului Arhitecților din România.
La evenimentul “Planul Urbanistic General – soluții pentru deblocare” au participat arhitecți, constructori, urbaniști, membri ai Comisiei de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul CGMB, dezvoltatori și organizații non-guvernamentale din domeniul spațiului construit.
Trecând peste opiniile diferite legate de percepția privind finalizarea demersului început în anul 2014, a existat un mesaj comun al tuturor celor prezenți în Aula Carol I a Camerei de Comerț și Industrie București: PUG-ul Bucureștiului trebuie deblocat.
Și acest lucru este responsabilitatea Primarului General al Municipiului București, Nicușor Dan.
Concluzia a fost trasă în urmă unei discuții de peste trei ore, fiecare dintre cei prezenți având posibilitatea să exprime opinii liber și asumat.
Interesant că după realizarea evenimentului, Primarul Capitalei, a reiterat dorința de a continua PUG-ul și a invitat reprezentanții UAUIM, coordonatorii proiectului, la o întâlnire pentru detalierea contractului și a stadiului PUG-ului.
Emil Ivănescu, președinte OAR – Filiala București a declarat: “Am invitat principalii reprezentanți care depind de fapt de tot ce înseamnă PUG-ul Bucureștiului, de tot ce înseamnă zona de construcții, de dezvoltare. Lansăm public un mesaj către Primăria Capitalei: este nevoie de continuarea PUG-ului. Există un PUG din anul 2000, dar deja a fost prelungit mult prea mult. De foarte mult timp acest PUG trebuia actualizat și diferitele administrații au ezitat să o facă, aceasta ca să vorbesc elegant. Acum este poate ultimul moment când PUG-ul poate să fie continuat într-un mod profesionist, alături de cei care l-au întocmit. Deblocarea PUG-ului depinde de Primăria Capitalei. Ne bucurăm că a venit alături de noi domnul viceprimar, Stelian Bujduveanu.”
Prof. Univ. dr. Arh Marian Moiceanu, rector al UAUIM, prezent la întâlnire a susținut ferm: “Ni s-a spus să dăm o dimensiune internațională acestui contract. Noi avem această disponibilitate, avem profesionalismul s-o facem, nu suntem perfecți, dar vrem și din partea cealaltă bunăvoință și respect. Avem un Primar General pe care îl respect, dar respectul trebuie să fie reciproc. Sunt convins că va exista un dialog cu primarul general, procesul trebuie să fie mai rapid, avem nevoie de deblocarea acestui contract în folosul Bucureștiului”.
Cum este tradusă lipsa unui PUG într-o Capitală europeană
Tiberiu Florescu – Președinte RUR, coordonator PUG
„Am constatat că atunci când se vorbește despre PUG-ul în curs de elaborare, nu prea se cunoaște exact despre ce este vorba în momentul actual. Nu vorbim despre un proiect ori un plan desenat. PUG-ul este un instrument dinamic de reglementare, care asigură coerența urbanistică și fundamentează decizii pentru politicile de dezvoltare actuale și viitoare. Nu este o simplă planșă de reglementare tehnică, desenată pe hârtie, cum eram obișnuiți până acum. Planul Urbanistic General, în secolul XXI, reprezintă o reglementare fundamentată pe o bază de date, ce poate fi vizualizată online 24/24, care prin corelare și suprapunere este permanent la zi, cu fiecare autorizație / proiect edificat sau reglementat/aprobat, care poate și trebuie actualizată permanent, pentru a putea fi vizualizată, utilizată, completată și detaliată permanent cu date și reglementări subsecvente (PUZ, AC), în urma acțiunilor / activităților autorităților publice locale (sectoare) sau ale actorilor urbani – locuitori, investitori.
PUG-ul trebuie să coordoneze și să asigure dezvoltarea urbană coerentă, de ansamblu. PUG-ul are niște condiționări care țin de teritoriul periurban adiacent Bucureștiului, care a evoluat și el.’’
Ce este PUG-ul?
PUG-ul Bucureștiului este cadrul de reglementare urbanistica a capitalei în forma lui unitară. Fără un Plan General, orașul nu se poate dezvolta coerent. PUG-ul, prin Legea 350, este forma majoră de reglementare a orașului. Capitala, având particularitatea de a fi împărțită în sectoare, are nevoie de PUG pentru funcționarea corectă și coerentă a celor 6 sectoare, nu funcționarea lor disjunctă. Faptul că s-a întârziat atât de mult PUG-ul a dus la existența PUZ-urilor, planuri urbanistice zonale, care rezolvă urbanistic anumite arii, dar fără un sistem integrat la nivelul întregii capitale, ele devenind soluții locale, doar pentru sectoare. Pentru a beneficia de o reglementare coerentă, trebuie să ai un PUG. Astfel este explicată apariția PUZ-urilor de sector: primăriile de sector au fost nevoite să găsească o modalitate pentru a asigura dezvoltarea și implementarea propriilor proiecte.
Deși ar trebui să funcționeze după un Plan Urbanistic General funcțional, potrivit contractului semnat între Primăria Capitalei și un Consorțiu condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” în anul 2013, Capitala nu beneficiază de acest PUG din motive greu de înțeles, mai ales datorită disponibilității permanente a Consorțiului de a finaliza acest Contract, de-a lungul anilor, în dialog cu diferitele administrații care s-au succedat. În absența acestei reglementări aduse la zi, esențială pentru dezvoltarea actuală și viitoare, în București se construiește după reglementările PUG 2000, care a expirat în anul 2010 și de atunci a tot fost prelungit.
Reuniunea organizată de către Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România a consemnat și sintetizat următoarele opinii:
- Niciun participant nu a contestat necesitatea existenței unui PUG actualizat care să confere premisele unei dezvoltări clare și transparente a orașului;
- Sunt entități care au resurse (juridice, de proiectare, etc) și pe care le pot pune la dispoziție pentru clarificarea unor aspecte care par sa blocheze luarea unei decizii la nivelul administrației publice municipal;
- PUG-ul trebuie finalizat, fiind rezultatul implementării unui know-how tehnic și tehnologic foarte specific, de către specialiști care au recunoaștere națională și internațională;
- PUG-ul trebuie explicat de către profesioniști atât la nivelele legislativului local (comisii de urbanism/ consilieri generali/locali) cat si publicului larg, cu obiectivul de a prezenta argumente, avantaje și a da vizibilitatea adecvată unui astfel de cadru, singurul, care, conform legii, aduce coerența în zona de urbanism, arhitectură, construcții și dezvoltare din București – capitală europeană, aliniind practicile locale la standardele profesionale internaționale actuale;
- Orașul evoluează și se dezvoltă în prezent cu și fără PUG actualizat; sunt dezvoltatori și constructori care se descurcă și lucrează pe un orizont scurt de timp, deși au nevoie de un demers planificat pe termen lung, asigurat doar de PUG. În lipsa lui, apare lipsa de viziune și de sustenabilitate pentru București, cu afectarea tuturor componentelor sale (pe axele: economic-social-mediu).
La întrebarea A cui e este pierderea, în final, fără un PUG ? răspunsul cel mai simplu și clar este: a tuturor, de la cetățean, la business-uri și, în ansamblu, a întregului oraș.
Dincolo de opiniile sceptice sau optimiste cu privire la finalizarea PUG-ului în actualul mandat al Primarului General al Capitalei, concluzia reuniunii a fost că dialogul reprezintă o soluție pentru deblocarea unei situații care pune în pericol dezvoltarea sustenabilă a orașului, dar asumarea responsabilității pentru progresul programului în discuție trebuie făcută de către decidenți: Primarul General și Arhitectul Șef, în prima etapă, respectiv Consiliul General al Municipiului București în etapa de validare și aprobare a resurselor din buget care se alocă pentru continuarea fazelor următoare pentru finalizarea PUG-ului. Este necesară actualizarea cadrului contractual dintre PMB și Consorțiul pentru realizarea PUG care să permită Bucureștiului să se dezvolte armonios, pe coordonate moderne și profesionale, cu respect pentru patrimoniul material/imaterial și obiectele de arhitectură valoroase existente, astfel încât acesta să devină un loc în care cetățenii să locuiască cu plăcere, iar afacerile sa prospere durabil.
- Stelian Bujduveanu, viceprimar PMB;
- Constantin Hazarian, Președintele Comisiei de Urbanism PMB (PNL);
- Cosmin Victor Smighelschi(USR);
- Andrei Daniel Rigu (USR);
- Adrian – Nicolae Vigheciu (PSD);
- Valeriu-Nicolae Șuhan (PSD),
- Marius Pavel(PSD);
- Dan Milea- consilier(USR).
- Emil Ivănescu, președinte OAR București;
- Cătălin Berescu, vicepreședinte OAR București;
- Irina Meliță, vicepreședinte OAR București
- Tiberiu-Constantin Florescu, președinte Registrul Urbaniștilor din România (RUR), coordonator PUG;
- Marian Moiceanu, Rector UAUIM;
- Adrian Zerva, Președinte Asociația Societăților de Arhitectură din România (ASAR);
- Gheorghe Pătrașcu, vicepreședinte ASAR;
- Gabriel Carstea, membru consiliu director ASAR;
- Antoanela Comșa, Președinte Asociația Investitorilor Imobiliari din România;
- Smaranda Baciu, reprezentant Uniunea Restauratorilor;
- Mircea Ochinciuc, membru în CN al OAR;
- Diana Culescu, Președinte Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București;
- Constantin Dragan, vicepreședinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții;
- Bogdan Doicescu, Director Bog’ART;
- Andrei Petrache, Speedwell;
- Raluca Antonescu, Project manager Fosta Fabrica – Hanner;
- Georgian Marcu, CEO Green Angels;
- Marcel Florentin Bera,arhitect-șef Sectorul 6;
- Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef Sectorul 3;
- Robert Mihai Basca, arhitect-șef Sectorul 4;
- Vlad Cavarnali, arhitect;