De luna aceasta au intrat în vigoare normele de aplicare a Legii 129/2019 pentru prevenirea și combatarea spălării banilor și finanțării terorismului.
Sub incidența acestei legi intră și unii arhitecți. Mai precis, cei care se încadrează în ”entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 de euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele”.
Prin urmare, intră sub incidența legii pentru combaterea spălării banilor numai arhitecții care au încasări în numerar de cel puțin 10.000 de euro pentru un proiect, chair dacă plata se face în mai multe tranșe. Această sumă nu are legătură cu rulajul total al unui birou de arhitectură.
Potrivit unui răspuns oficial al Oficiului Național de Prevenire și Combatare a Spălării Banilor trimis Ordinului Arhitecților din România, arhitecții nu au calitatea de entitate raportoare în virtutea profesiei pe care o practică. Eventual, ei pot avea calitatea de entitate raportoare numai în măsura în care au încasări de 10.000 euro cel puțin pentru un proiect.
Citiți și:
Ansamblu rezidential, cu peste 30 mii scd, in pregatire in Capitala
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/nov – dec 2019
