Cu excepția infrastructurii de transport fluvial administrată prin zone libere, există în țara noastră un număr de 43 de porturi/locuri de operare/puncte de lucru, conform celei mai recente analize a Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, structură în cadrul Consiliului Concurenţei.
Consiliul de Supraveghere recomandă efectuarea de investiții în dezvoltarea infrastructurii de transport fluvial, printre care se numără:
* Modernizarea infrastructurii de acostare și cheiuri.
Porturile de pe Dunăre necesită cheiuri mai lungi și mai rezistente pentru a putea gestiona nave de dimensiuni mai mari și volume mai ridicate de mărfuri. Investițiile în construcția și reparația acestor infrastructuri vor spori capacitatea de operare, reducând aglomerarea și optimizând fluxul de mărfuri. Aceasta poate include construcția de dane suplimentare și implementarea unor soluții tehnologice pentru manipularea eficientă a mărfurilor;
* Automatizarea și digitalizarea proceselor portuare.
Porturile moderne utilizează din ce în ce mai mult tehnologia pentru a eficientiza procesele de operare. Automatizarea containerelor, monitorizarea în timp real a traficului de nave și integrarea cu rețele logistice digitale sunt cruciale. Investițiile în software și echipamente de automatizare vor îmbunătăți eficiența operațională și vor reduce erorile umane.
* Extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare.
O rețea solidă de transport terestru este esențială pentru porturi. Extinderea și modernizarea legăturilor rutiere și feroviare cu porturile asigură transferul rapid al mărfurilor către și dinspre porturi. Terminalele intermodale care conectează traficul fluvial cu cel feroviar și rutier vor îmbunătăți semnificativ eficiența distribuției mărfurilor;
* Crearea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor și eroziunii.
Dunărea este predispusă la inundații, iar zonele portuare trebuie protejate pentru a preveni pagubele economice și de infrastructură. Investițiile în diguri, baraje și alte sisteme de protecție sunt esențiale pentru a menține porturile operaționale pe termen lung. Aceste măsuri nu numai că previn distrugerea infrastructurii, dar și protejează mediul și zonele rezidențiale adiacente;
* Asigurarea permanentă a navigabilității pe Dunăre și mentenanță continuă.
Menținerea Dunării navigabile trebuie să fie o prioritate pentru traficul maritim și fluvial. Drenajele regulate, îndepărtarea aluviunilor și prevenirea colmatării sunt investiții esențiale pentru a asigura un trafic fluid. De asemenea, dezvoltarea unor facilități moderne pentru reparații și mentenanță a navelor va reduce timpii de inactivitate și va crește eficiența operațională a porturilor.
* Dezvoltarea terminalelor de pasageri și facilităților turistice.
Porturile de pe Dunăre au un potențial mare pentru croazierele fluviale și turismul nautic. Investițiile în terminale de pasageri moderne, care să ofere facilități de calitate pentru turiști, precum porturile fluviale românești și dezvoltarea de infrastructură conexă (parcări, restaurante, centre de informare turistică) vor stimula sectorul turistic și vor aduce noi surse de venit pentru porturi.
* Investiții în sisteme ecologice și infrastructură verde în vederea reducerii poluării și protejarea mediului înconjurător, respectiv pentru atingerea neutralității climatice. Aceste investiții pot viza, de exemplu, sisteme de alimentare electrică pentru nave, dezvoltarea unei infrastructuri pentru combustibili alternativi și energie regenerabilă, crearea unei infrastructuri pentru combustibili neutri din punct de vedere al carbonului, precum și pentru captarea și stocarea carbonului și compensarea emisiilor de carbon, crearea de facilități de încărcare pentru vehicule electrice, investiții în flotă portuară electrică și hibridă, implementarea de programe de eficiență energetică, programe specializate de formare și educație pentru personalul portuar cu privire la practicile durabile și la eficiența energetică etc.
* Asigurarea finanțării pentru construirea Canalului București-Dunăre
Construirea canalului Dunăre-București reprezintă un obiectiv important prin care se asigură conectarea celui mai important pol de dezvoltare locală, București-Ilfov, cu portul Constanța și cu rețeaua europeană de căi navigabile interioare.
Valorificarea potențialului economic al regiunii București-Ilfov va conduce la creșterea traficului de mărfuri și va putea reorienta transportul feroviar și rutier, prin terminale multimodale, către transportul pe căi navigabile interioare, în concordanță și cu politicile europene de dezvoltare a transportului multimodal, precum și cele de reducere a impactului asupra mediului înconjurător.
* Construirea unor terminale multimodale în porturile fluviale
Investiția în astfel de terminale multimodale, corelată cu o infrastructură rutieră și feroviară adecvată, este necesară în contextul reducerii presiunii asupra unor modalități de transport poluante, prin utilizarea unor moduri de transport mai puțin poluante (fluvial-feroviar).
O astfel de abordare vine în contextul în care prin politica europeană de mediu s-au stabilit ținte de atins în ceea ce privește reducerea emisiilor poluante până în anul 2050.
Infrastructura portuară este insuficient utilizată
În anul 2023, traficul total de mărfuri prin porturile fluviale (inclusiv în zonele libere) a fost de 12.517.047 tone, din care 29,9% a fost realizat prin porturile aflate în administrarea CN APDM SA și 29,4% prin porturile CN APDF SA. Astfel, prin porturile aflate în administrarea CN APDF SA și CN APDM SA s-a realizat 59,3% din totalul traficului din anul 2023.
Cu privire la CN APDF SA, în calitatea sa de cel mai mare administrator de infrastructură fluvială din punct de vedere al numărului de porturi/puncte de lucru/locuri de operare, din analiza efectuată a rezultat faptul că, în perioada de referință, infrastructura portuară administrată este insuficient utilizată.
Astfel, doar în 11 din cele 23 de porturi/puncte de lucru administrate s-a înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021 – 2023. Mai mult decât atât, 5 porturi au însumat aproximativ 70% din traficul total de mărfuri.
De asemenea, doar 41,14% din suprafața portuară administrată de CN APDF SA este utilizată, existând porturi/puncte de lucru care nu sunt deloc utilizate (5 porturi/puncta de lucru) sau care sunt utilizate sub 3% (2 porturi/puncte de lucru).
Din analiza informațiilor existente reiese faptul că în porturile aflate în administrarea CN APDF SA, gradul de ocupare variază între 0% (Baziaș, Dr. Turnu Severin – agabaritice, Dubova, punctul de lucru Rast, și Svinița) și 99,1% (Orșova).
Totodată, 10 porturi/puncte de lucru(Baziaș, Chiciu, Ostrov-Regie, Corabia, Drencova, Dubova, Gruia, Rast, Șvinița și Tișovița) din cele 23 administrate de CN APDF SA nu dețin dotări tehnice sau facilități de operare, nu au acces la utilități (apă, energie electrică, canalizare), iar în unele dintre acestea acostarea se realizează la mal natural, neamenajat.
Practic, 43,5% din porturi/puncte de lucru aflate în administrarea CN APDF SA nu dețin rețea de utilități publice.
Din punct de vedere al accesului în port, este de menționat faptul că accesul rutier este posibil într-un număr de 21 de porturi/puncte de lucru (91,3%), în timp ce doar 7 porturi/puncte de lucru au și acces feroviar (30,4%) (Călărași industrial, Călărași comercial, Calafat, Cernavodă, Corabia, Dr.Turnu Severin comercial și Oltenița. Trei porturi au acces rutier și feroviar forestier, iar 2 puncte de lucru nu au deloc legături cu căi rutiere/feroviare.
Totodată, CN ADPM SA are în concesiune trei bazine portuare, respectiv în Portul Bazinul Nou, în portul Docuri și în portul Brăila.
Toate porturile CN APDM SA dispun de legătură terestră rutieră, în timp ce portul Brăila și porturile Mineralier, Docuri, Bazinul Nou, ce fac parte din portul Galați au și conexiune feroviară.
Cu excepția CN ACN SA, caz în care administrația portuară a realizat investiții pentru dezvoltarea infrastructurii portuare și, totodată, are în vedere continuarea procesului investițional prin atragerea, în special, de fonduri europene, în porturile aflate în administrarea unităților locale investițiile sunt aproape inexistente.
Astfel, doar trei administrații (Turnu Măgurele, AZL Sulina la care se adaugă AZL Galați) au efectuat investiții în dezvoltarea infrastructurii portuare.
Dintre acestea, două administrații (AZL Sulina și AZL Galați) au în vedere și proiecte ulterioare aferente perioadei 2024-2026.
Comparativ cu celelalte porturi europene dunărene, este de reținut faptul că porturile fluviale românești au o infrastructură slab dezvoltată, neadecvată pentru un transport fluvial modern și în concordanță cu tendințele europene. În multe dintre statele dezvoltate, porturile au o infrastructură care permite operarea mărfurilor în regim multimodal, ceea ce presupune existența unei rețele de transport feroviar și rutier dezvoltată. Investițiile efectuate de administrațiile/proprietarii porturilor europene au vizat achiziția de instalații performante care să conducă la creșterea ratei de operare a mărfurilor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
