Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate și a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona, a declarat Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Astfel, indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna noiembrie, cu 13,5 puncte până la valoarea de 31,4 puncte (cel mai mic nivel începând cu iulie 2020).
Situația a fost cauzată de scăderea puternică a ambelor componente ale indicatorului.
Componenta de anticipații a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte, cea mai redusă începând cu ianuarie 2019.
În același timp componenta de condiții curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2025) a crescut comparativ cu exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5,0%.
În același timp, 59% dintre participanți anticipează o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 27% o stagnare.
În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, peste 77% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.
Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0310 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0831 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 50% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere.
În același timp, 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat la valoarea medie a anticipațiilor de 7,2% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 1,3%.
Datoria publică calculată este anticipată să se majoreze la 58% din PIB în următoarele 12 luni.
Participanții la sondaj au fost întrebați care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor. Conform răspunsurilor, în top 5 riscuri pentru anul viitor, trei sunt economice iar două nu sunt din sfera economică.
Principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politica fiscală. Acesta este urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei românești.
Pe locul trei se situează, un risc non-economic – riscul de dezinformare.
Următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice și riscul de conflicte armate între state.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024