Criza din Ucraina testează dependența de gazele naturale a Europei, dar și dependența Rusiei de clienții europeni, arată Reuters.
Pe lângă faptul că anul trecut volumul gazelor naturale care a trecut prin Ucraina a scăzut cu 25%, îngrijorările se multiplică în contextul neclar al poziției trupelor rusești la granițele ucrainene.
Analiștii de la S&P Global Platts spuneau la sfârșitul lunii ianuarie că este puțin probabilă o sistare a livrării de gaze naturale, dar chiar și mici pertubări pot avea efecte semnificative, mai ales având în vedere rezervele globale reduse de gaze naturale și prețurile ridicate ale acestora.
Factorul major care ar putea duce Europa într-o criză de energie îl reprezintă perturbările la oricare dintre gazoductele Nord Stream, Yamal, Ucraina sau Turkmenistan, precum și întârzieri în realizarea gazoductului Nord Stream 2, proiect ce ocolește Ucraina, țările baltice și Polonia prin Marea Baltică.
Într-o piață și așa fierbinte, alte tulburări ale importurilor de gaze naturale ar însemna probleme pentru Europa, care a devenit chiar mai dependentă de importurile de energie, inclusiv prin încercările de a dezvolta alternative pentru energia verde. Mai exact, în anul 2019, 60% din nevoile energetice ale Uniunii Europene au fost satisfăcute prin importuri, în timp ce în anul 2000 procentul era de 56%, conform Eurostat. Este de subliniat faptul că Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazul rusesc, mai ales prin faptul că încearcă eliminarea producției de cărbune din mixul energetic european, mai precizează Reuters. Întrebarea cea mai presantă rămâne însă: ce se întâmplă dacă Rusia sistează furnizarea de gaze naturale către Ucraina? În ultimii 20 de ani, Rusia a construit gazoducte care nu trec prin Ucraina, așadar o sistare de acest tip nu ar afecta direct multe țări. Impactul direct ar fi resimțit de Slovacia, Austria și Italia. Cu toate că o oprire a distribuției de gaze nu este prevăzută, politicienii acuză Rusia de faptul că oferta este manipulată în mod deliberat în unele rețele pentru a pune presiune asupra Germaniei și a Uniunii Europene ca să finalizeze proiectul Nord Stream 2. Spre exemplu, gazoductul Yamal, care transportă gaze din Rusia în Germania, a funcționat pentru o perioadă în sens invers, rezervele germane ajungând astfel în Polonia. Rusia susține, însă, că nu ea provoacă aceste probleme. Care ar putea fi răspunsul Europei
În condițiile în care piețele energetice din Europa și Rusia sunt interdependente, principala amenințare a Europei pentru a sista mișcările Rusiei în Ucraina este un amestec de sancțiuni și amânarea sau oprirea totală a procesului de certificare pentru Nord Stream 2.
Europa este principala piață de export a Rusiei pentru gaz, Germania, Italia și Franța preluând aproape 36% din toate exporturile de gaze rusești în anul 2020. Acest lucru oferă continentului o pârghie semnificativă pe partea cererii. De asemenea, guvernul german a declarat că va lua în considerare impunerea de sancțiuni asupra Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina.
Cu toate acestea, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a sfătuit deja Europa să-și diversifice aprovizionarea cu energie. Dar dacă Rusia va porni o intervenție militară în Ucraina, Europa ar putea fi nevoită să reducă cererea.
Investitii pentru infiintarea unei ferme avicole, cu 6 mii mp sc
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021