Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), federație membră CAIR
Cu toate că există în continuare interes pentru investiții în zonele turistice deja consacrate, investitorii sunt prudenți în ceea ce privește zonele mai puțin cunoscute.
O parte din vină o poartă infrastructura deficitară, consideră Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), federație membră CAIR.
Anumite regiuni au continuat să atragă capital prin proiecte hoteliere și investiții în agrement, în special în zonele cu flux turistic ridicat. Însă, în destinațiile mai puțin dezvoltate s-a resimțit o stagnare sau chiar o încetinire, cauzată de lipsa infrastructurii și de incertitudinea fiscală.
Nicolae Istrate, vicepreședinte FPTR, spune că, în ansamblu, investitorii și-au concentrat resursele în segmente cu grad de ocupare predictibil și în zone unde există acces bun la transport și utilități.
Segmentul hotelier urban și stațiunile consacrate au fost principalele beneficiare, în timp ce zonele montane și rurale au atras mai puțin capital nou.
- Litoralul românesc este în continuare lider în investiții
Litoralul a rămas zona turistică cu cel mai mare volum de investiții private. S-au finalizat modernizări ale unor hoteluri de patru și cinci stele, iar unele unități vechi au trecut prin procese de reconversie. Investitorii locali au mizat pe renovări pentru a rămâne competitivi, iar lanțurile internaționale au continuat să manifeste interes pentru intrarea în stațiunile mari.
Totuși, investițiile sunt concentrate în câteva puncte – Mamaia, Constanța și Jupiter – în timp ce stațiunile mici primesc în continuare prea puțină atenție.
Nicolae Istrate, vicepreședinte FPTR
- În zonele montane infrastructura de acces rămâne o piedică
În stațiunile montane, investițiile au fost mai degrabă prudente. Proiectele de hoteluri și pensiuni s-au lovit de bariere birocratice și de lipsa infrastructurii de acces.
Cu toate acestea, au existat inițiative punctuale în Poiana Brașov și Valea Prahovei, unde cererea turistică rămâne ridicată.
Pe segmentul agrementului montan, unele investiții au vizat modernizarea instalațiilor de transport pe cablu și extinderea facilităților de schi, dar ritmul rămâne mult sub potențial.
- Stațiunile balneare au beneficiat de dezvoltarea centrelor de wellness
Stațiunile balneare au atras investiții mai ales în renovarea hotelurilor și în dezvoltarea centrelor de wellness. Sovata, Băile Felix și Călimănești-Căciulata au fost principalele beneficiare. Aici, investitorii au mizat pe integrarea serviciilor medicale cu turismul de relaxare, un segment aflat pe trend ascendent.
- Branduri internaționale au făcut investiții în hotelurile din marile orașe
În marile orașe, piața hotelieră a fost foarte activă. București, Cluj-Napoca și Timișoara au înregistrat noi proiecte hoteliere, multe dintre acestea fiind rezultate din reconversii imobiliare. Brandurile internaționale au intrat sau s-au extins, vizând atât segmentul business, cât și turismul de city break.
Acest tip de investiții are avantajul predictibilității – orașele mari au evenimente recurente, trafic de afaceri constant și atracții culturale.
- Lipsa infrastructurii rutiere șia utilităților limitează investițiile în mediul rural
În zonele rurale, investițiile au fost reduse și mai ales fragmentate. S-au dezvoltat mici pensiuni și unități de agroturism, dar lipsa infrastructurii de drumuri și a utilităților limitează atractivitatea acestor proiecte.
Totuși, există un interes tot mai mare pentru turismul autentic și pentru experiențele tradiționale, ceea ce lasă loc pentru creștere, dacă statul va sprijini dezvoltarea de infrastructură.
Pentru a sintetiza investițiile majore menționate și a evidenția distribuția lor geografică și pe tipuri de destinații, prezentăm următorul tabel:
| Proiect / Investiție majoră | Regiune (destinație) | Tip destinație | Valoare estimativă investită |
| Rivaz Hotel (Olimp) – resort 5★, 130 camere (Alpin Group) | Litoral (Constanța) | Stațiune litoral – hotel nou 5★ | ~20+ mil. euro (în construcție) |
| Gura Portiței Resort – extindere + modernizare (145 camere) | Delta Dunării (Tulcea) | Eco-resort natură (litoral/deltă) | ~10 mil. euro (investiție 2025) |
| Elania Resort & Spa (Cluj) – complex 5★ în pădurea Făget (53 cam) | Rural / Natură (Cluj) | Turism rural & wellness – resort nou 5★ | ~30 mil. euro (deschis 2025) |
| Dezvoltări Sovata – 4 hoteluri 4★ noi, 1 hotel renovat, vile/pensiuni (2018-2023) | Balnear (Mureș) | Stațiune balneară – hoteluri, spa | ~80+ mil. euro (cumulat ultimii 5 ani) |
| Hotel Alexandrion Royal (Sinaia) – fost New Montana 4★ (167 cam) renovat | Montan (Prahova) | Stațiune montană – renovare hotel 4★ | ~17 mil. euro (finalizat 2023) |
| Swissôtel București – turn hotel 5★ (225 cam, 18 etaje, Niro Group) | Urban (București) | Oraș / business – hotel nou 5★ | ~60 mil. euro (deschidere la finalul 2024) |
| Crowne Plaza Mamaia Nord – hotel lanț internațional 4★, inaugurare 2025 | Litoral (Constanța) | Stațiune litoral – hotel nou 4★ | (n/a) parte a extinderii lanțurilor |
| DoubleTree by Hilton Brașov – hotel 4★, 150+ cam, city-center (deschis 2024) | Urban / Montan (Brașov) | Oraș / proximitate montan – hotel nou 4★ | (n/a) investiție locală, parte a lanțului |
(Notă: Valorile sunt aproximative, unele disponibile din surse publice. N/a = nu a fost dezvăluit public valoarea exactă, proiect inclus pentru importanța strategică.)
Concluzie: Imaginea turismului românesc în 2025 este cea a unei industrii în revitalizare, susținută de investiții private consistente atât din partea capitalului autohton, cât și străin.
Se conturează câțiva poli de creștere: Litoralul (în pofida unor dificultăți conjuncturale) atrage cele mai mari investiții în structuri de cazare și agrement, zona montană – în special Brașov și stațiunile din Transilvania – se dezvoltă accelerat, marile orașe cunosc o efervescență hotelieră pentru a ține pasul cu cererea, iar mediul rural și balnear se reinventează prin numeroase proiecte mici care pun accent pe sustenabilitate și autenticitate.
***
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR a fost înființată la inițiativa Federației Patronatelor Societăților de Construcții și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc pentru întărirea dialogului social necesar pentru dezvoltarea societății în ansamblul ei.
Din CAIR mai fac parte: Federația Patronală Surse Noi de Energie Regenerabilă din România (FP-SNERR), Federaţia Patronală a Industriaşilor şi Antreprenorilor din România (FPIAR), Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultura, Industrie și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), precum și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR)
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/septembrie 2025
