Patronatele din turism avertizează că în acest sector este un risc real de colaps sistemic.
Într-un context economic tensionat, cu măsuri de austeritate deja implementate și cu altele anunțate pentru toamna acestui an, lipsa unor politici coerente, adaptate specificului acestui sector strategic, îngrijorează Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), membră a Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR).
”Tratamentul de care beneficiază acest domeniu este profund disproporționat față de contribuția sa reală la PIB și la imaginea națională”, consideră reprezentanții FPTR.
FPTR anunță că a întreprins demersuri oficiale menite să impulsioneze autoritățile spre acțiune. Astfel, FPTR a transmis o nouă adresă oficială către Ministerul Economiei în atenția d-lui ministru Radu-Dinel Miruță și o notă către conducerea Partidului Social Democrat – însoțită de o notă de fundamentare – prin care a prezentat un set de propuneri concrete pentru salvarea turismului românesc. Aceste propuneri au fost înaintate în vederea analizării lor și includerii în Pachetul 3 de măsuri fiscale pe care Guvernul urmează să îl adopte, plan ce vizează revigorarea economiei. FPTR subliniază că măsurile propuse vizează direct oprirea declinului din turismul românesc și relansarea acestui sector vital, răspunzând totodată criticilor legate de lipsa de strategie.
Federația a decis declararea anului 2026 drept Anul Calității în Turism. Este un angajament ferm și unilateral al operatorilor economici din turismul românesc: „Vom asigura, inclusiv prin servicii suplimentare, o experiență unică pentru turiștii noștri, cu un raport corect calitate-preț.”
Acest efort este făcut exclusiv prin implicarea mediului privat, fără sprijin din partea statului, și vine ca răspuns la crizele suprapuse care amenință viabilitatea turismului românesc: creșterea fiscalității, scăderea puterii de cumpărare, lipsa forței de muncă, birocrația excesivă, incertitudinea legislativă și refuzul sistematic de a revizui și actualiza legislația în vigoare, care, în forma actuală, reprezintă un obstacol în calea dezvoltării turismului.
* Patronatele din turismul românesc solicită patru măsuri-cheie
1. Păstrarea cotei reduse de TVA pentru servicii de cazare și alimentație publică, indiferent de evoluția cotei standard.
Eliminarea acestei facilități ar produce automat :
– o nouă majorare a tarifelor cu 10-14% față de tarifele ce vor fi majorate începând cu 1
august ca urmare aplicării noilor măsuri fiscale.
– reducerea gradului de ocupare cu consecințe în scăderea veniturilor și implicit a
încasărilor la bugetul de stat.
2. Reintroducerea impozitului specific, modernizat și adaptat la realitatea economică:
– legea nr. 170/2016 a fost concepută ca un instrument fiscal echitabil și stimulativ pentru
contribuabilii care desfășoară activități conform codurilor CAEN, activități cazare și alimentație
publică:
– sistem predictibil și ușor de aplicat
– diminuarea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale
– simplificarea administrativă și transparență
- Modificarea întregii filozofii de închiriere a plajelor:
a) Modificarea legislației actuale pentru a stabili un moment T0, pentru a simplifica procedurile de concesiune/închiriere a plajelor, inclusiv eliminarea contractelor existente și reorganizarea sectoarelor de plajă pentru o mai bună folosință de către operatorii economici deținători de structuri de primire turistică clasificate și Primăriile locale, în colaborare cu Organizațiile de Management al Destinațiilor -O.M.D-
b) Reducerea birocrației și a eliminării operatorilor economici intermediari, care, până în prezent, au beneficiat disproporționat de legislația în vigoare, în detrimentul unei dezvoltări armonioase a sectorului turistic.
c) Asigurarea accesului gratuit la plajă pentru vizitatori, localnici, dar și pentru turiștii cazați în structurile clasificate, fără costuri suplimentare, pentru a crește atractivitatea destinației Litoralului Românesc.
d) Sectorizarea plajelor în regim de urgență, astfel încât începand cu anul viitor, toate sectoarele de plajă să poată fi gestionate de deținătorii de structuri de primire turistice și primăriile locale, iar cele nelicitate să fie gestionate de către Apele Române Dobrogea.
4.Modificarea și completarea legislației cu privire la stabilirea unei noi metodologii pentru plata drepturilor de autor către organismele de gestiune colectivă .
Actualul cadru creează abuzuri, costuri exagerate și incertitudine juridică. Se impune un cadru clar, echitabil și unitar de aplicare a drepturilor de autor.
„Având în vedere că aplicarea celor patru măsuri propuse de F.P.T.R nu implică cheltuieli de la bugetul statului, considerăm că guvernul de bună-credință, trebuie să folosească fereastra de oportunitate i să introducă modificările legislative solicitate în pachetul II de reforme fiscal-bugetare
În lipsa unui dialog real și a unor soluții concrete, asumate de Executiv, responsabilitatea declinului va aparține în totalitate decidenților politici”, a transmis comitetul director al FPTR.