FPSC: Nivelul la care poate ajunge garantia de buna executie depaseste riscurile reale aferente contractelor de lucrari

Constructorii solicită un plafon maximal de 5 % al garanției de bună execuție, considerat pe deplin aliniat practicilor europene și prin­cipiului proporționalității consacrat de drep­tul UE.

 

 

 

”Nivelul de 10 % la care poate ajunge garanția de bună execuție depășește în practică riscu­rile reale aferente contractelor de lucrări și generează obligații financiare disproporțio­nate pentru constructori”, subliniază Alexandra Stoica, vicepreședinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și președinte al PSC Filiala Transilvania.

În majoritatea țărilor UE, garanția de bună execuție se situează, de regulă, în jurul pra­gului de 3–5 % din valoarea contractului, depășirea acestor niveluri fiind permisă doar în situații tehnic justificate.

Absența unui mecanism public de contragarantare

Constituirea garanției de bună execuție este dificilă și din cauza absenței unui mecanism public de contragarantare pentru instrumen­tele financiare utilizate în acest scop.

Operatorii economici, în special IMM-urile, suportă integral costurile și riscurile aferente emiterii acestor garanții, într-un context în care instituțiile financiare private aplică crite­rii restrictive, solicită garanții suplimentare și percep costuri ridicate

Prin urmare, menținerea garanției de bună execuție la nivelul actual de 10 % devine excesivă și neadaptată realităților economice, reprezentând o barieră nejustificată în calea participării efective a IMM-urilor la proceduri­le de achiziții publice, atrage atenția doamna Stoica.

În acest context, reprezentanții FPSC consi­deră necesară reglementarea unui nivel mai redus al garanției de bună execuție.

Solicitarea constructorilor este de a fi stabilit prin lege un plafon maxim al garanției de bu­nă execuție de cel mult 5 % din valoarea con­tractului, indiferent de natura sau obiectul lucrărilor.

Totodată, să fie reintrodusă facilitatea prevă­zută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 (abrogată în 2016), care acorda o reducere de 50 % a nivelului garanțiilor solicitate IMM-urilor.

Practici neconforme în formularele proprii de garanții ale autorităților contractante

O problemă sistemică în procedurile de achi­ziții publice o reprezintă practica unor autori­tăți contractante de a impune formulare pro­prii de garanții, care contravin dispozițiilor legale incidente și Normei ASF nr. 32/2021.

Situația afectează grav accesul operatorilor economici și funcționarea corectă a pieței în­trucât astfel de formulare proprii pot include mai multe neconformități.

În primul rând pot stabili termene de plată mai restrictive decât termenul maxim de 30 de zile prevăzut de Norma ASF nr. 32/2021, prin clauze nelegale de tipul “plata la terme­nul menționat în cerere” sau “plata în 10 zi­le”, ceea ce face imposibilă asumarea obliga­ției de către asigurători.

În formularele unor autorități contractante lipsește delimitarea clară între perioada de execuție și perioada de garanție (perioada de notificare a defectelor); lipsește data certă de la care garanția se diminuează, acesta fi­ind un element obligatoriu și corelat cu ter­menele contractului.

Fără aceste informații, asigurătorul nu poate evalua riscul și nu poate emite garanția.

Clauze neconforme legislației aplicabile și Normei ASF nr. 32/2021, incluse în formularele impuse de unele autorități con­tractante, fac imposibilă constituirea garanți­ei de participare la licitație, a garanției de bu­nă execuție sau a garanției de avans aferente contractului semnat de părți.

Consecința directă o reprezintă excluderea operatorilor economici din proceduri, fără culpă din partea acestora, ori imposibilitatea obiectivă de a constitui garanțiile solicitate, ca efect exclusiv al cerințelor formulate ne­corespunzător de către autoritatea contractantă.

Ca urmare, FPSC solicită introducerea, în le­gislația achizițiilor publice, a unei prevederi exprese conform căreia, în cazul utilizării de formulare proprii de garanții, autoritățile contractante să aibă obligația de a respecta condițiile minime stabilite de Norma ASF nr. 32/2021, acestea prevalând asupra oricăror clauze suplimentare.

Plafon unic de 5 % din prețul contractului pentru valoarea cumulată a GBE și reținerilor

Cu toate că H.G. nr. 965/2023 a introdus re­guli unitare privind aplicarea reținerilor suc­cesive, totuși în practică se constată că valoa­rea cumulată a garanției de bună execuție (GBE) și a reținerilor efectuate pe parcursul derulării contractului continuă să atingă nive­luri excesive.

Situația generează blocaje de lichiditate, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Acest cumul afectează echilibrul contractual, distorsionează fluxurile financiare ale opera­torilor economici și poate conduce la întârzi­eri în execuția lucrărilor, cu impact direct asu­pra proiectelor de investiții publice.

Reprezentanții FPSC propun stabilirea prin le­ge a unui plafon unic, potrivit căruia valoarea cumulată a garanției de bună execuție (indi­ferent de forma de constituire) și a tuturor reținerilor aplicabile nu poate depăși 5 % din prețul contractului.

”O astfel de reglementare menține protecția autorității contractante, dar elimină cumulul excesiv care afectează funcționarea normală a contractelor de lucrări publice și stabilita­tea financiară a operatorilor economici”, sus­ține Alexandra Stoica.

Constructorii solicită introducerea în legisla­ția achizițiilor publice a unei prevederi ex­prese potrivit căreia: “Valoarea cumulată a garanției de bună execuție, indiferent de for­ma de constituire, și a tuturor reținerilor apli­cate pe parcursul derulării contractului nu poate depăși 5 % din prețul contractului.” Această limitare ar trebui să fie aplicată atât reținerilor succesive prevăzute de H.G. nr. 965/2023, cât și reținerilor aferente recepției lucrărilor sau perioadei de garan­ție tehnică.

Termenele de garanție tehnică sunt folosite ca instrument de departajare în licitații

Duratele minime de garanție tehnică stabilite prin Legea nr. 10/1995 (3, 5 sau 10 ani, în func­ție de categoria de importanță a construcți­ei) au fost instituite pentru protejarea benefi­ciarilor și asigurarea calității în construcții.

În practică, însă, aceste termene generează efecte disproporționate pentru operatorii economici, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar.

În majoritatea cazurilor, eventualele vicii se ma­nifestă în primii ani de exploatare, ceea ce face ca duratele maxime prevăzute de lege să fie su­ficiente, dar nu justifică prelungiri suplimentare.

Garanția de bună execuție și sumele reținute rămân blocate pe perioade foarte lungi, afec­tând capitalul de lucru și capacitatea firmelor de a participa la noi proiecte.

Extinderea termenelor de garanție peste limi­tele prevăzute de lege generează costuri su­plimentare (prelungirea instrumentelor de garantare, polițe, comisioane), fără a cores­punde riscului real.

Conform practicii europene, termenele de garanție sunt stabilite într-o manieră propor­țională cu riscurile tehnice, nu folosite ca in­strument de departajare în licitații.

Constructorii solicită stabilirea expresă a ca­racterului maximal al duratelor de garanție tehnică prevăzute de Legea nr. 10/1995 (3, 5 și 10 ani), fără posibilitatea autorităților con­tractante de a solicita termene superioare acestor limite, indiferent de obiectul sau complexitatea lucrărilor.

De asemenea, cer interzicerea utilizării unor termene de garanție mai mari decât cele prevăzute de Legea n r. 10/1995 ca fac­tor de punctaj, criteriu de departajare sau criteriu calitativ în procedurile de achiziții publice.

O altă cerință a FPSC este ca garanțiile de bu­nă execuție să nu poată fi solicitate sau pre­lungite pentru perioade care depășesc capa­citatea efectivă de acoperire a riscului de către societățile de asigurare (în prezent, pe­rioadă totală de cel mult 5 ani, incluzând peri­oada de execuție și perioada de notificare a defectelor).

Solicitările constructorilor au fost înaintate legislativului printr-un memoriu adresat Parlamentului.

***

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) este singura organizaţie reprezentativă din România la nivel sectoarelor de activitate ”Construcții Civile și Industriale”, ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respectiv pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante”.

FPSC este constituită din opt organizații patronale: Patronatul Societăților din Construcții (PSC), Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), Asociația Română a Distribuitorilor de Metale (ARDIMET) , Patronatul Drumarilor din România (PDR), Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC), Asociația Română a Apei (ARA), Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).