Luminița Mihailov, director general ADR Sud-Est
Situații problematice în derularea contractelor de achiziție publică, în special în zona lucrărilor de construcții finanțate din fonduri europene prin Agențiile de Dezvoltare Regională, au fost generate de o instrucțiune emisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), aplicabilă tuturor programelor finanțate din fonduri europene.
Instrucțiunea clarifică faptul că avansul care poate fi acordat executanților de lucrări finanțate din fonduri europene poate fi de maximum 30 % din valoarea contractului.
Totodată, condiționează plata acestui avans de existența unei garanții bancare distincte de celelalte garanții (garanția de participare la licitație, garanția de bună execuție, etc).
Problemele au apărut în cazul unor contracte de execuție lucrări deja semn ate de beneficiarii fondurilor ADR cu prestatorii, încheiate anterior apariției instrucțiunii.
În unele proceduri de achiziție, caietele de sarcini realizate de autoritatea contractantă prevedeau avansuri de până la 70 % din valoarea contractului, cu plata diferenței la finalul lucrărilor. Astfel, au ofertat la licitațiile derulate în aceste condiții și firme cu capacitate financiară mai redusă, prin prisma acestor condiții contractuale favorabile.
În aceste situații, beneficiarii fondurilor europene se află în imposibilitatea de a respecta condițiile contractuale asumate, deoarece finanțatorul nu mai decontează avansuri mai mari de 30 %.
“Finanțatorul are două mecanisme de plată: cererea de prefinanțare și cererea de plată. În ambele cazuri, instrucțiunea MIPE limitează avansul la 30 %. Dacă beneficiarul vine cu facturi care includ un avans de 70 %, acestea nu pot fi acceptate la plată”, ne-a explicat Luminița Mihailov, director general ADR Sud-Est.
Deși legea cu privire la condițiile acordării acestui avans nu s-a schimbat recent, fiind în vigoare încă din 2003, formularea din lege a creat confuzia.
Legea care limitează avansul și îl condiționează prin garanție se referă la “contractele de achiziții din fonduri publice”. Prin urmare, înaintea instrucțiunii MIPE, nu era clar nici pentru finanțator nici pentru beneficiar dacă legea vizează și proiectele din fonduri europene. Astfel a fost posibil ca unele ADR-uri să accepte la plată, în trecut, avansuri din fonduri europene chiar și de 70 % sau mai mult, ne-a explicat doamna Mihailov.
Schimbarea a fost determinată de concluziile unui audit realizat de Autoritatea de Audit, care a semnalat riscuri majore asociate acordării de avansuri consistente fără garanții, inclusiv situații în care prestatorii ar putea încasa sumele și abandona lucrările.
Practica aliniază fondurile europene cu regulile aplicate în sectorul bancar și în alte programe, precum cele gestionate de AFIR, unde acordarea avansurilor este condiționată de garanții bancare.
Instrucțiunea are caracter orizontal și nu face distincție între sursa fondurilor în cadrul proiectelor finanțate.
În lipsa posibilității de a modifica unilateral condițiile contractuale, unele firme de construcții au ajuns să solicite rezilierea contractelor, invocând imposibilitatea obiectivă de a executa lucrările fără avansul prevăzut inițial.
Constructorul nu poate fi obligat să execute lucrările în noile condiții
În primul rând, ne explică directorul general al ADR Sud-Est, executarea contractelor nu poate fi imputată constructorilor, întrucât reglementarea a intervenit ulterior semnării contractelor, indiferent de voința părților: “Nu este vinovat nici beneficiarul, nici executantul. Sunt reglementări care au apărut ulterior și care trebuie respectate”.
O primă responsabilitate revine beneficiarului de fonduri europene, care știe că nu mai poate onora condițiile contractuale anterior stabilite.
Beneficiarul trebuie să informeze corect prestatorii aflați în astfel de situații și să semneze un act adițional la contractul de lucrări. Actul adițional ar stabili că beneficiarul asigură doar un avans de 30 %, și doar după ce constructorul depune garanția.
Însă, constructorul nu poate fi obligat să execute lucrările în noile condiții, întrucât nu sunt respectate clauzele contractuale.
În cazul în care executantul nu mai poate suporta lucrarea în noile condiții, soluția rezonabilă este rezilierea contractului cu acordul părților, fără penalități.
Odată cu rezilierea, toate garanțiile constituite – fie garanția de participare, fie garanția de bună execuție – trebuie returnate integral, întrucât acestea își pierd obiectul.
Nu poate fi reținută nicio sumă, inclusiv garanția aferentă avansului, dacă acesta nu a fost acordat, apreciază doamna Mihailov.
Riscul rezilierii: Noi lungi proceduri de achiziții pe final de exercițiu financiar
În cazul rezilierii, beneficiarii trebuie să in ițieze o nouă procedură de ach iziție, adaptată noilor reguli privind avansul, și să soli cite, acolo unde este n ecesar, prelungirea perioadei de implementare a proiectului.
Un aspect esențial subliniat de doamna Mihailov este legat de calen darul programelor europene: noile contracte de achiziție trebuie semnate cel târziu pân ă la finalul anului 2027, acesta fiin d termenul-limită pentru angajarea fondurilor. Ulterior, proiectele mai pot fi imple mentate până în 2029, iar ch eltuielile raportate până în 2030.
“Important este ca beneficiarii să acționeze rapid. O procedură de achiziție durează, iar întârzierea deciziilor poate pune în pericol întregul proiect”, avertizează directorul ADR SE.
Pentru viitor, regula este clară: niciun avans mai mare de 30 % nu mai poate fi acordat în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, iar acest avans este condiționat obligatoriu de o garanție bancară distinctă de garanția de bună execuție.
Atât beneficiarii, cât și constructorii trebuie să își calibreze ofertele și contractele în funcție de acest nou cadru, pentru a evita blocaje contractuale și riscuri financiare majore.