Investițiile – în special cele finanțate prin fonduri europene – vor fi esențiale pentru relansarea economiei și pentru susținerea creșterii pe termen mediu, în contextul măsurilor de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitelor, se arată în declarația Fondului Monetar Internațional, după vizita în România a lui Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI.
- Investițiile, element central în redresarea economiei
Pentru 2025 și 2026, FMI prognozează o creștere a PIB-ului real al României de 1,0%, respectiv 1,4%.
Instituția subliniază că această evoluție va fi susținută de accelerarea investițiilor finanțate prin fonduri europene, care vor compensa parțial reducerea consumului privat, afectat de inflația ridicată și de măsurile de ajustare fiscală.
În plus, o implementare solidă a proiectelor europene ar putea îmbunătăți climatul de afaceri, stimula investițiile private și reduce primele de risc, consolidând perspectivele de creștere.
- Deficite ridicate și presiuni fiscale
Deficitele gemene s-au adâncit în 2024: deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB, iar cel de cont curent 8,4%. Creșterile de pensii, salarii și cheltuieli publice de capital au contribuit la deteriorarea situației fiscale. În pofida înghețării cheltuielilor salariale și sociale în 2025, deficitul rămâne ridicat.
Guvernul a adoptat un pachet de reforme pentru perioada 2025-2026, incluzând majorarea cotelor de TVA și menținerea restricțiilor salariale și sociale. FMI apreciază aceste măsuri ca un pas important, dar subliniază că sunt necesare ajustări suplimentare, estimate la circa ⅔% din PIB pe an, din 2027, pentru ca deficitul să coboare sub 3% și pentru a stabiliza datoria publică în jurul a 60% din PIB.
- Politica monetară și inflația
Inflația a accelerat în august 2025 la 9,9%, după eliminarea plafonării prețului energiei și majorarea TVA. Inflația de bază rămâne ridicată, la 7,9%, pe fondul creșterilor salariale.
FMI consideră adecvată menținerea politicii prudente a BNR și atrage atenția că reducerile dobânzii ar trebui reluate doar după confirmarea unei tendințe ferme de scădere a inflației.
O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența economiei la șocuri externe și ar consolida poziția externă a României.
- Stabilitatea sistemului financiar
Băncile din România rămân bine capitalizate și lichide, cu o rată a creditelor neperformante apropiată de media UE. Orientările BNR privind reținerea profiturilor și creșterea rezervei anticiclice au întărit reziliența sistemului. Totuși, expunerea ridicată la datoria publică și ponderea mare a împrumuturilor valutare justifică o monitorizare strictă și testări de rezistență continue.
- Reforme structurale și investiții publice
FMI subliniază importanța utilizării integrale a fondurilor europene și a consolidării cadrului de gestionare a investițiilor publice. Îmbunătățirea coordonării, monitorizării și planificării proiectelor este esențială pentru eficiența investițiilor.
Totodată, digitalizarea administrației fiscale, introducerea unei noi platforme bugetare și efectuarea de analize periodice ale cheltuielilor publice ar contribui la un climat investițional mai stabil și mai previzibil. Instituția recomandă și reforme în guvernanța întreprinderilor de stat, precum și măsuri pentru creșterea productivității și participării pe piața muncii.
- Tranziția către o economie verde
Planul Național Integrat pentru Energie și Climă și noua Strategie Energetică 2025-2035 stabilesc obiectivul reducerii emisiilor nete la zero până în 2050. FMI sugerează stimulente suplimentare pentru limitarea emisiilor în transporturi și construcții, dar și o integrare mai puternică a pieței energiei în cadrul Uniunii Europene.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
