Oameni de afaceri retrași din viața activă sau pensionari, specialiști în diverse domenii, cei care consideră că au avut o viață împlinită în activitatea lor de afaceri sau în cea profesională caută să dea înapoi societății din ce au primit.
Mai ales în țările vestice există această cultură, experți seniori din Germania, Austria sau Marea Britanie oferind servicii de consultanță și asistență în condiții avantajoase.
Barbu Mihăescu, senior advisor la firma elvețiană Mattig Management Partners, a activat in perioada 2001 – 2007 ca reprezentant pentru România al unei astfel de asociații din Elveția.
Domnul Mihăescu spune că în țara noastră, în sectorul construcțiilor, cele mai mari investiții străine s-au făcut în domeniul materialelor de construcții. Producția de ciment, de exemplu, este realizată de trei mari concerne internaționale din Elveția/Franța, Germania și Irlanda; în domeniul cărămizilor și al elementelor prefabricate sunt și jucători români importanți, dar cele mai mari capacități de producție aparțin unor investitori din Austria și Germania. ”În calitate de consultant aș menționa faptul că în sectorul materialelor de construcții observ o tendință de creștere a pieței de fuziuni și achiziții”, subliniază domnul Mihăescu.
Firmele de construcții din străinătate sunt, în general, de anvergură, interesate de proiectele mari care se fac în țara noastră, indiferent dacă sunt de infrastructură, rezidențiale ori construcții industriale. ”Acum este o efervescență, care văd că durează de câțiva ani, în domeniul spațiilor comerciale”, apreciază Barbu Mihăescu.
În general au venit firme mari, care întotdeauna și-au căutat și parteneri locali, din două motive: forța de muncă (angajată local sau subcontractată la parteneri locali) și, în al doilea rând, au nevoie de acești parteneri pentru a cunoaște legislația de aici și modul de participare la licitații etc.
În construcții cele mai active pe piața românească sunt firmele mari venite din Austria, Italia, Franța, consideră domnul Mihăescu.
Demararea investițiilor pe piața din România pornește, în primul rând, de la informare. Firmele din străinătate, interesate de țara noastră, se asigură mai întâi că obțin informații credibile, pe care să se poată baza în desfășurarea activității lor.
Pe urmă este important să aibă acces și la informațiile care nu sunt neapărat din zona guvernamentală.
Printre exemplele importante de pe piața românească este laserul de la Măgurele. Este o clădire foarte pretențioasă, care trebuie să facă față unor cerințe tehnice speciale. ”Cred că este exemplul cel mai reprezentativ pentru ceea ce se poate construi în România”, spune Barbu Mihăescu.
De multe ori firmele românești se plâng că sunt excluse din licitațiile importante fiindcă nu au în spate un portofoliu de lucrări de mare anvergură și nu au capitalul necesar. Este nevoie de o expertiză, care poate fi dobândită numai parțial în România.
”Nu susțin că ai noștri nu sunt în stare să facă proiecte mari și că trebuie neapărat să apelăm la firme din afară. Dar, cred că dacă întrunesc condiții tehnico-economice competitive, firmele românești vor ajunge să realizeze un portofoliu reprezentativ de lucrări. Cunosc, din experiența mea recentă, o firmă de construcții din România care s-a implicat în lucrări din ce în ce mai pretențioase, a realizat proiecte imobiliare din ce în ce mai mari, în țară și în București, iar acum are în vedere expansiunea în străinătate”, conchide domnul Mihăescu.
Ca și Norvegia și Islanda, Elveția face parte din spațiul economic european lărgit și are un sistem de acorduri cu Uniunea Europeană, asigurând finanțări pentru UE prin fondurile de coeziune. Recent s-a încheiat perioada de finanțare 2011 – 2019, urmează ca anul viitor să demareze bugetul pe 2020 – 2028.
Dintre fondurile tematice, cel mai reprezentativ, care s-a încheiat recent (și cu participarea Ambasadorului Elveției la București) a fost cel legat de asistența pentru sistemul de intervenție medicală de urgență. A fost un program spectaculos, desfășurat pe opt ani, care a acoperit zonele Suceava, Timișoara, Brașov, București. Au fost și programe pentru IMM – uri, pentru întărirea cooperării între oameni de afaceri români și elvețieni.
Barbu Mihăescu este și consultant pentru Camera de Comerț Elveția – România (CCE-R). Un rezultat concret al programului elvețian de finanțare este înființarea în România a unei societăți mixte, cu capital elvețian și românesc, specializată în producția de confecții metalice pentru construcții.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/ iul-aug 2019
Foarte frumos!
Ca sa vezi unde unde a dus lipsa unor filtre de praf la cosurile fabricilor de ciment…
Interesant și util!
O analiză rațională, succintă și bine prezentată. Mulțumim!