Efectele războiului din Iran asupra piețelor energetice nu au fost inițial înțelese de către liderii mondiali, noua criză energetică globală fiind echivalentă cu forța combinată a celor două șocuri petroliere din anii 1970 și cu efectele invaziei Rusiei în Ucraina, a avertizat Fatih Birol, directorul executiv șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), relatează The Guardian.
Acesta a declarat că efectele tot mai mari ar putea fi agravate serios de întreruperi ale „sectoarelor-cheie ale economiei globale”, inclusiv setorul petrochimic, producția de îngrășăminte, precum și sulf și heliu.
AIE a susținut măsuri pe partea de cerere, precum creșterea numărului de angajați care lucrează de acasă, reducerea temporară a limitelor de viteză pe autostrăzi și reducerea călătoriilor aeriene.
Fatih Birol a avertizat că cel puțin 40 de active energetice din regiunea Golfului au fost grav sau foarte grav avariate, astfel încât chiar și în cazul încetării conflictului, aprovizionarea cu energie nu ar reveni imediat la normal.
În fiecare dintre cele două crize din 1973 și 1979 au fost pierduți aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi.
Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a eliminat aproximativ 75 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale de pe piețele internaționale.
Dar criza actuală, care a început odată cu bombardamentele împotriva regimului de la Teheran pe 28 februarie, a dus deja la pierderea a 11 milioane de barili de petrol pe zi și a aproximativ 140 miliarde metru cubi de gaze.
Birol a spus: „Această criză, în forma în care se prezintă acum, înseamnă două crize petroliere și o criză a gazelor, toate la un loc.”
Pe 11 martie, Birol a coordonat eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, cea mai mare măsură de urgență din istoria instituției.
La începutul anului 2026 exista un surplus pe piețele globale de petrol, însă atacurile asupra navelor din strâmtoarea Hormuz, prin care este transportat aproximativ 20% din oferta mondială de petrol, au declanșat penurii și îngrijorări tot mai mari la nivel global.
Președintele SUA, Donald Trump, a acordat Iranului 48 de ore în weekend pentru a redeschide strâmtoarea pentru transportul maritim, avertizând că Teheranul se va confrunta cu distrugerea infrastructurii sale energetice dacă nu acționează. Termenul limită urmează să expire luni noaptea.
De asemenea, Birol a spus că se consultă cu lideri mondiali din Asia, Europa și America de Nord cu privire la o posibilă nouă eliberare de petrol din rezervele de urgență, menționând că prima măsură a reprezentat doar 20% din stocurile totale.
„Dacă este necesar, putem introduce mai mult petrol pe piață, atât țiței, cât și produse rafinate”, a spus el. „Eliberarea stocurilor va ajuta la calmarea piețelor, dar nu este o soluție. Va reduce doar impactul asupra economiei.”
Întrebat dacă adoptarea unor poziții defensive de către state în privința propriilor rezerve de combustibil reprezintă o problemă pentru economia globală, Birol a spus că astfel de măsuri sunt deja o problemă în țările asiatice. Schimbările în aprovizionarea cu motorină și combustibil pentru avioane se resimt în Europa, dar creșterea producției de petrol în Canada și Mexic ar putea ajuta.
El a concluzionat: „Cred că nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă situația continuă în această direcție, așa că este nevoie de eforturi globale.”
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2026
