Av. drd. Eugen Sârbu, Partener si Av. Mihai Ionescu-Balea, Partener – Sarbu Partners
Contractul Național de Lucrări (HG 1/2018): un contract cu termene stricte
Modelul de Contract Național de Lucrări introdus prin HG 1/2018 („Contractul Național de Lucrări”) este deja consacrat printre antreprenorii de construcții din România, fiind utilizat în contractele de execuție lucrări, respectiv proiectare și execuție, finanțate din fonduri publice.
Contractul Național de Lucrări a fost gândit pentru a asigura condiții contractuale clare, echilibrate și complete, care să prevină blocajele și întârzierile în derularea contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice. Pentru a atinge acest deziderat, au fost instituite anumite termene de decădere foarte stricte, a căror nerespectare poate produce efecte grave pentru antreprenori.
În cele ce urmează, vom face o analiză a celor mai importante cauze de decădere din Contractul Național de Lucrări, din perspectiva de avocați specializați în dreptul construcțiilor din România. Dorim să oferim, astfel, un ghid practic antreprenorilor de construcții din România pentru a evita situațiile neplăcute cauzate de ratarea unor termene importante sau imposibilitatea de a-și valorifica drepturile contractuale.
Cauzele de decădere: ce înseamnă, în ce materii apar și de ce sunt importante
Decăderea este o sancțiune care afectează posibilitatea unei părți de a-și valorifica un drept, din cauza neîndeplinirii unei acțiuni într-un anumit termen prevăzut de lege sau contract.
În cazul Contractului Național de Lucrări, decăderea apare atunci când contractul reglementează anumite termene pentru efectuarea unei acțiuni, executarea unor lucrări sau formularea anumitor cereri.
În acest context, respectarea termenelor contractuale sancționate cu decăderea este crucială pentru antreprenori, deoarece nerespectarea acestora face imposibilă exercitarea unor drepturi de bază ale antreprenorului. Termenele de decădere au și rolul de a institui o disciplină contractuală, astfel încât părțile să nu întârzie prea mult desfășurarea contractului. Totodată, decăderea sancționează și pasivitatea părții care nu își exercită drepturile la timp, cu diligență.
Decăderea în Contractul Național de Lucrări: la ce trebuie să fie atenți antreprenorii
- Decăderi în perioada de început a proiectului
Încă de la începutul proiectului, Contractul Național de Lucrări reglementează termene de decădere importante. În contractele de execuție lucrări, în care proiectarea nu intră sub responsabilitatea Antreprenorului, Sub-Clauza 8.3 din Contractul Național de Lucrări instituie regula conform căreia Antreprenorul va fi îndreptățit la costuri suplimentare sau prelungirea duratei de execuție în cazul în care Beneficiarul întârzie livrarea documentelor necesare Antreprenorului. Cu toate acestea, Sub-Clauza 8.3 alin. 3 prevede că Antreprenorul va fi decăzut din dreptul de a solicita costuri suplimentare, profit sau prelungire de timp „dacă şi în măsura în care eşecul transmiterii pieselor desenate şi instrucţiunilor de către Supervizor a fost cauzat de o greşeală sau întârziere a Antreprenorului, incluzând o eroare sau o întârziere a transmiterii oricăruia dintre Documentele Antreprenorului.”
O decădere similară este prevăzută și la Sub-Clauza 9.2, privind Accesul pe Șantier, unde se stipulează că Antreprenorul va fi decăzut de la a solicita costuri suplimentare, profit sau prelungirea duratei de execuție „dacă şi în măsura în care eşecul de acordare a dreptului de acces sau punere la dispoziţie a fost cauzat de o greşeală sau întârziere a Antreprenorului, incluzând o eroare, sau o întârziere a transmiterii oricăruia dintre Documentele Antreprenorului.”
- Decăderi pe parcursul execuției de lucrări
Contractul Național de Lucrări reglementează o procedură foarte strictă cu privire la înregistrările în Jurnalul de Șantier, care sunt făcute de Antreprenor și verificate de Supervizor. Supervizorul are posibilitatea de a nota dezacordul său cu privire la o înregistrare. În această situație, Sub-Clauza 39.2 din Contractul Național de Lucrări îi oferă Antreprenorului un termen de 10 zile pentru a face comentarii. În cazul în care nu respectă termenul de 10 zile, se consideră că Antreprenorul a acceptat poziția Supervizorului.
Cu privire la materiale și echipamente, Sub-Clauza 42.1 prevede că acelea care nu au calitatea specificată vor fi respinse de Supervizor. Antreprenorului i se indică un termen în care trebuie să ridice din șantier materialele și echipamentele respinse. În cazul în care nu respectă termenul indicat, Antreprenorul va trebui să suporte costurile ridicării echipamentelor direct de către Beneficiar.
În ceea ce privește modificarea prin act adițional a Contractului Național de Lucrări, Sub-Clauza 37.3 prevede că Antreprenorul are la dispoziție un termen de 10 zile de când a primit actul adițional de la Beneficiar pentru a-l semna. Dacă Antreprenorul nu retransmite actul adițional semnat în termen de 10 zile, acesta nu va mai putea beneficia de nicio plată suplimentară pe care modificarea prin act adițional ar fi putut să i-o ofere. O astfel de consecință poate fi foarte gravă pentru antreprenorii din construcții, care adesea se confruntă cu mari blocaje din partea beneficiarilor autorități publice atunci când vine vorba de plăți suplimentare și negocieri de acte adiționale. Așadar, recomandăm retrimiterea cât mai rapidă a actului adițional semnat. Altfel, constructorii riscă să reintre în negocieri îndelungate pentru obținerea de plăți suplimentare. Iar în tot acest timp, vor fi nevoiți să suporte și povara financiară a proiectului.
Sub-Clauza 51.2 din Contractul Național de Lucrări acordă o importanță decisivă Certificatului Final de Plată, care „reprezintă încheierea tuturor obligaţiilor financiare în cadrul Contractului.” Acest lucru înseamnă că „Antreprenorul va fi decăzut din dreptul său de a primi vreo plată suplimentară.” Totuși, dacă are pretenții suplimentare sau are orice nemulțumire cu privire la Certificatul Final de Plată, Antreprenorul poate face o Notificare de Dezacord în termen de 10 zile de la primirea Certificatului de Plată. În această situație, este evitată decăderea din dreptul de a primi plăți suplimentare, iar dezacordul Antreprenorului dă naștere unei dispute, care de cele mai multe ori ajunge să fie soluționată în arbitraj.
- Decăderi în procedura de Revendicări
Procedura de Revendicare în Contractul Național de Lucrări este foarte complexă și amplu reglementată. Antreprenorul poate face o Revendicare atunci când se consideră îndreptățit la plata de costuri suplimentare sau la prelungirea duratei de execuție conform Contractului. Procedura se desfășoară în două faze:
- Antreprenorul transmite o Notificare de Revendicare, prin care arată succint clauzele care îl îndreptățesc la plata de costuri suplimentare sau la prelungirea duratei de execuție și evenimentele care au dat naștere Revendicării. Notificarea de Revendicare trebuie făcută în termen de 30 de zile de la data apariției evenimentului sau situației;
- Ulterior, în termen de 30 de zile de la data Notificării Revendicării, Antreprenorul este obligat să transmită o Detaliere a Revendicării.
Cu privire la primul document, Notificarea de Revendicare, Sub-Clauza 69a.1 din Contractul Național de Lucrări prevede o cauză de decădere foarte importantă: „în cazul în care notificarea nu a fost transmisă în termen de 30 de zile de ia data apariţiei evenimentului sau situaţiei, nu se va prelungi Durata de Execuţie şi Beneficiarul nu va plăti niciun cost suplimentar în raport cu consecinţele evenimentului sau situaţiei până la data anterioară cu 30 de zile datei notificării.”
Referitor la al doilea document din procedura de Revendicare, Detalierea Revendicării, Sub-Clauza 69a.2 din Contractul Național de Lucrări impune trei cerințe foarte stricte:
În primul rând, dacă nu este respectat termenul de 30 de zile de formulare a Detalierii Revendicării, Antreprenorul este decăzut din dreptul de a solicita compensații financiare sau prelungirea duratei de execuție ca urmare a evenimentelor ce fac obiectul Revendicării.
În al doilea rând, Antreprenorul este ținut să prezinte compensațiile financiare pe care le solicită împărțite pe 3 categorii: (a)costuri legate de execuţia Lucrărilor; (b)costuri legate de cheltuielile indirecte cu şantierul; (c)orice alte costuri şi pierderi (cheltuieli indirecte cu biroul principal, obligaţii financiare, pierderi de profit etc.). În cazul în care nu respectă această condiție de formă, Revendicarea este respinsă și Antreprenorul este decăzut din dreptul de a solicita compensaţii financiare Beneficiarului ca urmare a evenimentului sau situaţiei care face obiectul Revendicării. Iată un exemplu de condiție formală a cărei nerespectare poate produce consecințe foarte grave asupra pretențiilor financiare ale Antreprenorului.
În al treilea rând, „Antreprenorul va menţiona în mod clar în baza căror prevederi ale Condiţiilor Contractuale (cu indicarea subclauzei respective) se consideră îndreptăţit la compensaţii de timp şi/sau financiare.” Nerespectarea acestei condiții atrage aceeași sancțiune a respingerii Revendicării și a decăderii Antreprenorului din dreptul de a solicita compensații financiare.
Pot apărea situații în care activitatea Antreprenorului este afectată de evenimente de tip continuu, care se întind pe o perioadă de timp – de exemplu, lipsa predării frontului de lucru de către Beneficiar. În astfel de cazuri, Antreprenorul va trebui să actualizeze Detaliile Revendicării la fiecare 30 de zile, pe toată perioada cât durează evenimentul ce face obiectul Revendicării. Dacă Antreprenorul nu face acest lucru, va fi decăzut din dreptul de a primi orice prelungire a duratei de execuţie sau compensaţii financiare ca urmare a evenimentului sau situaţiei care face obiectul Revendicării. Similar, Antreprenorul este ținut să transmită Detaliile Finale ale Revendicării atunci când evenimentul continuu ajunge la final. În cazul în care nu transmite aceste Detalii Finale în termen de 30 de zile, operează aceeași decădere pentru Antreprenor.
Conform Contractului Național de Lucrări, Supervizorul decide cu privire la Revendicări, prin emiterea unei Notificări de admitere/respingere în principiu. Dacă Revendicarea este respinsă în principiu, Antreprenorul are la dispoziție 10 zile pentru a emite o Notificare de dezacord. Și acest termen de 10 zile este sancționat cu decăderea din dreptul de a primit orice compensații financiare sau prelungire a duratei de execuție.
Dacă, totuși, Supervizorul admite în principiu Revendicarea Antreprenorului, urmează să ia o Decizie pe fondul acesteia. Dacă Antreprenorul nu este de acord cu Decizia finală a Supervizorului, are la dispoziție același termen de 10 zile pentru a emite o Notificare de dezacord. Dacă nu emite o Notificare de dezacord în acest termen, sancțiunea este decăderea.
Concluzii și recomandări de bune practică
Contractul Național de Lucrări (HG 1/2018) impune o disciplină contractuală severă, iar termenele prevăzute pentru diferitele acțiuni ale Antreprenorului nu sunt doar orientative, ci imperative. Decăderile analizate în acest articol demonstrează cât de ușor se poate pierde un drept valoros doar prin omisiunea sau întârzierea unei notificări, semnături sau detaliere. De aceea, constructorii trebuie să trateze cu maximă seriozitate calendarul contractual și să dezvolte proceduri interne care să asigure respectarea acestor termene-limită.
Într-un mediu dominat de presiuni financiare, întârzieri și uneori lipsa de colaborare din partea autorităților contractante, vigilența juridică devine esențială pentru protejarea intereselor Antreprenorului. Cunoașterea și respectarea acestor prevederi poate face diferența dintre un proiect de succes și o pierdere semnificativă.
Pentru sprijin juridic specializat în contracte de construcții, echipa Sarbu Partners vă poate oferi asistența și consilierea de care aveți nevoie.
Pentru mai multe detalii: www.sarbupartners.ro.