Anul viitor economia României se va confrunta cu diverse obstacole în contextul unei creșteri mai slabe decât cea anticipată, a necesității consolidării fiscale, precum și a unei creșteri reduse în zona euro, arată studiul FY25 Macroeconomic Outlook, realizat de Asociația CFA Romania.
Deși la o viteză mult mai lentă, procesul de dezinflație va continua, politica fiscală reprezentând cel mai important risc pentru inflație.
Ratele dobânzilor vor continua tendința de scădere, în conformitate cu procesul de dezinflație.
Evoluția Produsului Intern Brut
Datele privind PIB-ul arată o performanță slabă atât în al doilea trimestru (+0,8% anual), cât și în prima jumătate a anului (doar +0,7% anual pe date brute).
Principalele contribuții pozitive la această creștere a PIB-ului au fost consumul privat (+8,1% anual în primele șapte luni ale anului), alimentat de creșterea puternică a salariilor și investițiile (în principal publice) (+7% anual în primele 7 luni în construcțiile inginerești).
Cele mai multe dintre celelalte date de frecvență mai ridicată indică o decelerare suplimentară a economiei în primele 7 luni din 2024.
Prin urmare, pentru 2024 este estimată o creștere a PIB-ului în intervalul 1,5% – 1,7%, cu riscuri pe partea negativă.
Anul viitor vor exista și mai multe obstacole în calea creșterii economice.
Consumului privat va decelera probabil semnificativ.
Impulsul fiscal, în contextul unui deficit bugetar care va ajunge la niveluri nesustenabile, va dispărea și va deveni chiar negativ din cauza creșterii impozitelor.
Pe măsură ce economia UE stagnează, cererea externă va fi slabă.
În acest context, o viziune mai pesimistă este că există chiar așteptări de recesiune sau o rată mai mică de creștere a PIB-ului (1%).
Impozitare
Impozitarea este, fără îndoială, cel mai mare factor necunoscut pentru anul fiscal 2025, având în vedere schimbarea de Guvern care va avea loc în decembrie 2024.
Se așteaptă o creștere semnificativă a impozitelor în anul fiscal 2025, având în vedere deficitul bugetar mare, estimat să ajungă la 7,3% în acest an.
Sursele probabile pentru reducerea deficitului sunt:
a) TVA (cu o rată efectivă de impozitare scăzută de 12-13%, România are unul dintre cele mai scăzute indexuri de productivitate a TVA-ului din Uniunea Europeană).
O creștere de 2 puncte procentuale a ratei TVA-ului nu ar fi neobișnuită, în paralel cu o revizuire și reducere a domeniului de tranzacții cu rate preferențiale ale TVA-ului.
O creștere de 2 – 3 puncte procentuale (de la 19% la 21%) ar alinia rata nominală a TVA-ului la media Uniunii Europene (21,4%) și ar putea acoperi între 0,5% – 1% din deficit.
b) Impozitarea capitalului. România are unele dintre cele mai scăzute impozite pe capital din Uniunea Europeană. Impozitul pe profit și impozitul pe venit personal reprezintă doar 8% din totalul veniturilor fiscale. O aliniere a impozitării capitalului mai aproape de impozitarea muncii (care este deja ridicată) este probabilă.
Analiștii financiari se așteaptă ca rata „flat tax” pentru companii să fie menținută, împreună cu o reducere și dispariția treptată a regimului microîntreprinderilor (un punct asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență).
- Impozitul minim pe cifra de afaceri (1% impozit minim pe cifra de afaceri pentru companii cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 50 milioane euro) este probabil să continue, la fel cum este cazul cu impozitarea suplimentară a băncilor (2% din veniturile din dobânzi) și a producătorilor de petrol și gaze (0,5% din cifra de afaceri).
- Alte elemente (impozitare progresivă, impozitarea proprietății) sunt puțin probabil să se schimbe în anul fiscal 2025 din cauza timpului necesar. Creșterea impozitelor fără un plan de reducere a costurilor este nesustenabilă. Astfel, (nou) guvernul va trebui să depună eforturi majore în jurul unui plan de reducere a costurilor și să livreze rezultate în digitalizarea administrației fiscale.
Inflația, consumul și ratele dobânzilor
Procesul de dezinflație va continua, deși la o viteză mult mai lentă.
După o creștere în iulie, la 5,4% cauzată de creșteri ale impozitelor indirecte, rata inflației a reintrat pe o tendință descendentă și ar putea încheia anul la un nivel în jur de 4,5%.
Principalul contributor la inflație rămâne componenta serviciilor, componentă cel mai afectată de creșterile salariale.
Pentru anul fiscal 2025, politica fiscală reprezintă principalul risc pentru inflație, deoarece necesitatea ajustării fiscale ar putea conduce la creșterea impozitelor și, în consecință, la transferul acestor impozite mărite în prețurile consumatorilor.
Prin urmare, în primul trimestru, în cazul unor posibile creșteri ale impozitelor indirecte, inflația ar putea urca din nou spre 6%, iar apoi, în a doua parte a anului, să reia tendința descendentă.
Astfel, pentru sfârșitul anului 2025, rata inflației este așteptată să fie între 4% și 5%.
O posibilă presiune descendentă asupra inflației ar putea veni în 2025 din reducerea prețurilor petrolului.
În contextul decelerării creșterii economice în principalele economii (SUA, UE și China), cererea de petrol a înregistrat deja o scădere rapidă.
Cea mai mare scădere a cererii provine din China, unde vânzările de vehicule electrice cresc, reducând astfel cererea de combustibil pentru transport, în timp ce dezvoltarea unei vaste rețele naționale de trenuri de mare viteză reduce creșterea călătoriilor aeriene interne.
Drept urmare, prețurile petrolului au scăzut de la peste 90 USD/baril în aprilie pentru țițeiul Brent la 70 USD în septembrie.
Deoarece SUA a devenit un jucător major pe piața internațională, capacitatea OPEC+ (OPEC și Rusia) de a controla prețurile (și de a le menține la un nivel ridicat) prin reducerea producției a scăzut semnificativ.
Astfel, Arabia Saudită, precum și alți membri OPEC+ și-au abandonat obiectivul de preț de 100 USD/baril pentru petrol și au anunțat anularea tăierilor de producție voluntare pentru a-și menține cota de piață.
Ratele dobânzilor vor continua tendința descendentă, în conformitate cu procesul de dezinflație.
Până acum, banca centrală a operat două reduceri de 25 de puncte de bază, în iulie și august, astfel că rata cheie de politică monetară a scăzut la 6,5%.
Anul acesta sunt programate două decizii suplimentare de politică monetară, pe 4 octombrie și 8 noiembrie.
Banca centrală va tăia probabil rata de politică monetară la următoarea întâlnire, stabilind rata cheie la 6,25% la sfârșitul anului.
Aceste acțiuni pot fi susținute de nivelul inflației, rata cheie rămânând real pozitivă pentru a antrena așteptările inflaționiste și, de asemenea, pentru a fi în concordanță cu acțiunile întreprinse de marile bănci centrale (FED și BCE). Cu toate acestea, pentru 2025, există riscuri mari pentru inflație provenind din politica fiscală.
Pentru 2025, membrii CFA România se așteaptă la reduceri suplimentare, totalizând, în medie, 100 de puncte de bază, astfel încât rata cheie să încheie anul între 5%- 5,25%.
În acest context, deși ratele mai mici ale dobânzilor vor fi un avantaj pentru consumul privat, nivelul actual al consumului, alimentat de creșterea salariilor și de cheltuielile publice pentru salarii și pensii cauzate de anul electoral, nu este sustenabil și este foarte probabil să existe și un efect de bază. Astfel, creșterea consumului privat se va decelera semnificativ.
Ratele de schimb valutar
Înainte de criza energetică din 2022, leul s-a depreciat față de euro cu 2% – 3% pe an, în conformitate cu diferențialul de inflație între România și zona euro. Drept urmare, acest lucru a avut un efect neutru asupra competitivității externe a României.
Începând cu 2022, în contextul unei inflații ridicate, rata de schimb euro/leu a fost utilizată ca un obiectiv anti-inflationist.
Astfel, euro/leu a fost stabilă în jurul valorii de 4,97.
În contextul unei inflații mai mari în România, începând din 2022, analizând rata de schimb real eficient a leului față de țările din zona euro, leul s-a apreciat în termeni reali cu aproximativ 6%-7% – una dintre cele mai scăzute aprecieri dintre țările din CEE.
Pe măsură ce inflația scade este posibil să reintrăm într-un regim de depreciere a leului, în conformitate cu diferențialul de inflație România-Zona Euro. Astfel, în 2025, euro/leu ar putea tranzacționa în jur de 5 leu pentru 1 euro, cu riscuri pe partea superioară.
Competitivitate și inovație
România rămâne constant în urma în acești indicatori, având cele mai scăzute cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare raportate la PIB (0,5% din PIB, comparativ cu o medie de 2,2% în UE) și cel mai scăzut număr de angajați în R&D (mai puțin de 0,5% din totalul forței de muncă).
Aceste cifre afectează productivitatea muncii și comerțul extern.
Piața muncii
Piața muncii din România este caracterizată de un număr de deficiențe structurale: (i) rata de participare a forței de muncă scăzută – în special în rândul femeilor și tinerilor absolvenți și (ii) demografia în declin.
România are unul dintre cele mai mari decalaje între ratele de participare a femeilor și bărbaților pe piața muncii din UE (cu o tendință de deteriorare în ultimii 10 ani) și unul dintre cele mai mari numere de tineri (cu vârste între 18-25 de ani) care nu sunt angajați, în formare sau educație.
Deteriorarea demografică se evidențiază prin numărul crescând de pensionari susținuți de persoanele active. Acest lucru include, de asemenea, emigrarea în raport cu imigrarea.
Impozitarea muncii este relativ ridicată comparativ cu alte țări din UE.
De asemenea, în ultimii 10 ani, salariile brute au crescut de 3,5 ori (350%).
În aceeași perioadă, inflația a fost de doar 50%. Productivitatea salariilor în termeni reali a crescut cu 40%.
Aceste cifre arată dezechilibre pe piața muncii care ar putea deteriora climatul investițional.
Industrii selectate
În anul fiscal 2024, producția industrială a continuat să scadă.
Dar au apărut semne că am putea fi la pragul minim, deoarece se pare că există o creștere a comenzilor.
Prin urmare, analiștii financiari spun că ne putem aștepta la o stabilizare a producției industriale în anul fiscal 2025.
În anul fiscal 2024, activitatea de construcții a fost menținută de investițiile publice.
În primele șapte luni ale anului, a existat o evoluție divergentă între infrastructură +7,0% și rezidențial -22,3%.
În anul fiscal 2025, pentru ambele este posibil să avem efecte de bază.
În plus, având în vedere incertitudinea legată de impozitare, cel puțin în prima jumătate a anului, este probabil ca partea rezidențială să continue să performeze slab.
Sectorul serviciilor IT, care în anii anteriori a fost un motor pentru creșterea PIB-ului, a stagnat în 2024; a crescut în primele 7 luni cu doar 2,3% anual (dar în iulie a scăzut cu 11% anual).
Această dezvoltare are loc în contextul implementării inteligenței artificiale în industria serviciilor IT și a concedierilor (pentru unele mari companii tehnologice, pentru prima dată în istoria lor).
Prin urmare, în exercițiul financiar 2025, s-ar putea să ne aflăm într-o situație de creștere modestă a acestui sector, cu riscuri pe partea de scădere.
Riscuri – atât interne, cât și externe
România se află la granița unei zone de conflict; prin urmare, riscul escaladării conflictului este întotdeauna prezent.
În contextul unui deficit bugetar ridicat, există un risc mare ca impozitarea să crească în exercițiul financiar 2025, atât pentru consumatori, cât și pentru companii.
România are deficite gemene ridicate (comercial și bugetar), deficite care ar putea deveni nesustenabile în cazul în care vor exista episoade de aversiune ridicată la risc pe piețele financiare globale.
Economia UE stagnează, fără nicio îmbunătățire în vedere pentru exercițiul financiar 2025; există un risc real ca economia UE să intre în recesiune, cu efecte negative asupra României.
Deși scenariul de bază preconizează o creștere modestă pentru economia românească, având în vedere obstacolele menționate anterior, riscul de recesiune a crescut.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2024
