O creștere economică de 1,2% în România în 2026 este estimată de analiștii BERD în cel mai recent raport al băncii privind Perspectivele Economice Regionale.
Creștere ar urma să ajungă la 2,2% în 2027, susținută de un vârf preconizat al absorbției fondurilor Uniunii Europene din PNRR și de o îmbunătățire a balanței comerciale. Cererea externă slabă este o sursă notabilă de risc negativ.
Anul trecut creșterea economică a României a rămas modestă, fiind estimată la 0,9%. O creștere a investițiilor finanțate de UE și redresarea exporturilor de bunuri au compensat parțial diminuarea consumului privat, pe fondul unei scăderi de cinci procente a salariilor reale în a doua jumătate a anului.
Sentimentul de afaceri a rămas pesimist din cauza turbulențelor politice din prima jumătate a anului și a măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua jumătate a anului.
Deficitul fiscal este estimat că s-a redus de la 9,3% din PIB la aproximativ 8% în 2025 și se așteaptă să scadă la 6,2% din PIB în 2026.
Creșterea TVA-ului și a prețurilor energiei au împins inflația anuală la un vârf de 9,7% la sfârșitul anului, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Banca Națională a României și-a menținut rata de politică monetară restrictivă pentru a combate presiunile inflaționiste persistente.
Zeci de noi apartamente dintr-un municipiu, aproape de autorizare
La nivelul regiunii de sud-estul a Uniunii Europene, ritmul de creștere economică s-a redus de la 2,2% în 2023 la 1,4% în 2024 și 2025. Analiștii BERD se așteaptă să se mențină acest nivel în 2026 (revizuită în scădere din cauza consolidării fiscale care afectează consumul din România), înainte de a crește la 2,3% în 2027.
Indicii managerilor de achiziții (PMI), la rândul lor, indică o divergență între perspectivele pentru industrie și servicii. Impulsul este mai puternic pentru servicii (în Europa avansată, China și Statele Unite), cu valori neutre pentru industria prelucrătoare în China și Europa avansată.
Indicii din industria prelucrătoare rămân în teritoriu de contracție pentru mai multe economii mari din regiunile BERD, inclusiv Polonia, România și Turcia.
Majoritatea economiilor din regiunile BERD au devenit, de asemenea, mai diversificate în timp și exportă acum mai multe produse decât o făceau în urmă cu două decenii. Creșterea diversității exporturilor a fost deosebit de pronunțată în Lituania, Letonia, Bulgaria, România, Polonia și Turcia (de la niveluri deja relativ ridicate), precum și în Kazahstan (de la un nivel relativ mai scăzut).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
