Europa devine din ce în ce mai eficientă energetic. Energia regenerabilă continuă să câștige, ocupând în prezent locul al treilea între sursele de energie pentru cetățeni din întregul bloc comunitar, conform raportului LOCATEE al Euractiv.
UE a utilizat cu 4,1% mai puțină energie decât în anul precedent și cu aproape 12% mai puțină decât în 2013 – un semn clar al tendinței descendente pe termen lung a consumului de energie în cadrul blocului, conform datelor Eurostat pentru 2023.
Petrolul rămâne sursa dominantă de energie, urmat de gazul natural.
În timp ce consumul de petrol a crescut ușor, utilizarea gazului natural a scăzut semnificativ, în principal ca urmare a războiului din Ucraina și a eforturilor de diversificare a aprovizionării.
Utilizarea combustibililor fosili solizi a scăzut, de asemenea, în timp ce energia regenerabilă a continuat să crească constant. Energia nucleară și deșeurile au jucat un rol mai mic în mixul energetic.
În analiza sa din 2023 privind sectorul energetic al UE, grupul Ember a confirmat că energia eoliană, hidro și solară au devenit cele mai importante surse de energie, devansând bioenergia și altele.
Cele mai mari patru economii ale blocului – Germania (19%), Franța (17%), Italia (12%) și Spania (9,5%) – au reprezentat împreună 58% din cererea totală de energie electrică.
Raportat la populație, Finlanda și Suedia au fost în topul consumatorilor, o tendință atribuită climatului rece, nivelurilor ridicate de dezvoltare și electrificării mai avansate.
Mai puțin înseamnă mai mult
Din 2005, UE a făcut progrese mai mari în reducerea consumului de energie primară decât în cel final, datorită adoptării energiilor regenerabile, tehnologiilor eficiente, tranziției de la industrii energofage și iernilor mai blânde asociate schimbărilor climatice.
Datele Agenției Europene de Mediu arată că majoritatea statelor membre a redus consumul de energie între 2005 și 2023. Grecia a înregistrat cel mai accentuat declin atât în consumul de energie primară, cât și în cel final, în timp ce Polonia și Malta au raportat creșteri.
Între 2022 și 2023, Bulgaria și Estonia au avut cele mai mari scăderi ale consumului de energie primară, în timp ce Slovenia și Austria au condus în reducerea consumului final de energie.
Reducerea consumului de energie nu doar că scade emisiile și poluarea, dar îmbunătățește sănătatea publică și reduce dependența blocului de importurile energetice.
Sărăcia energetică se adâncește
În 2023, transporturile au reprezentat cea mai mare pondere a consumului final de energie (32%), urmate de gospodării și industrie.
Deși consumul casnic și industrial a scăzut în general, utilizarea în transporturi rămâne volatilă.
În ciuda ponderii în scădere, sectorul gospodăriilor reflectă în continuare inegalități puternice.
În 2023, numărul europenilor care nu și-au putut încălzi corespunzător locuințele a atins cel mai ridicat nivel din 2021 – un semnal îngrijorător privind creșterea sărăciei energetice.
Datele Eurostat pentru 2024 arată că 32% dintre gospodăriile din Grecia au raportat restanțe la plata facturilor la utilități din cauza dificultăților financiare – mult peste media UE de 6,9%.
România se află pe locul 3, cu 14,5% dintre gospodării aflându-se în aceeași situație. Țările de Jos au înregistrat cea mai mică pondere, cu doar 1,9%.
Spre un viitor mai echitabil
Pe măsură ce politicile energetice ale UE evoluează, echitatea și justiția capătă un rol din ce în ce mai important.
Într-un articol recent publicat de ECPR, cercetătoarea Morgiane Noel evidențiază reformele menite să combată sărăcia energetică prin mecanisme legislative și financiare.
Actualizările aduse Directivei privind Eficiența Energetică prevăd că o parte din economiile de energie trebuie să ajungă direct la gospodăriile cu venituri mici.
Aceste modificări vor contribui la o mai bună colectare a datelor, la renovarea clădirilor și la acordarea de sprijin financiar pentru îmbunătățirea eficienței energetice.
Între timp, Fondul Social pentru Climă, lansat în 2021, este conceput pentru a oferi asistență financiară directă – cum ar fi subvenții pentru facturi – și pentru a promova locurile de muncă verzi pentru lucrătorii care trec de la industriile fosile la cele durabile.
Totuși, experta avertizează că, fără o strategie coerentă la nivelul UE, aceste eforturi riscă să nu-și atingă scopul. Este nevoie de o mai bună coordonare, investiții mai mari și sprijin pentru inițiative inovatoare precum proiectele energetice comunitare, tehnologiile de rețea inteligentă și instrumentele noi de finanțare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
