Termenul legal de 30 de zile pentru emiterea unui certificat de urbanism, a unui aviz sau a unei autorizații de construire este depășit în majoritatea cazurilor. Consecințele sunt majore asupra sectorului de construcții, relevă un sondaj efectuat la nivel național de Ordinul Arhitecților din România în rândul membrilor săi.
“Din experiența pe care am acumulat-o în cercurile noastre profesionale, acest termen este de foarte multe ori depășit, chiar și de 5 – 6 ori. Proiectul 30 zile a făcut o măsurătoare reală a acestui fenomen în teritoriu. Dorim să dezvoltăm această primă cartare a fenomenului depășirilor de termene și a inconsecvenței în aplicarea procedurilor legale, a neajunsurilor care fac ca birocrația să fie foarte prezentă și foarte păguboasă în mediul de afaceri și în mediile profesionale”, a declarat Alexandru Găvozdea, președintele OAR.
Conform studiului, certificatul de urbanism, primul act de informare care anunță intenția de a construi, este emis în termenul legal de 30 de zile în proporție de circa 64% din cazuri. În peste 23% din cazuri, certificatul este emis în maxim 60 de zile, iar în aproape 13% din cazuri termenul depășește 60 de zile, ajungând în unele situații și la peste 180 de zile.
Cele mai multe întârzieri sunt semnalate de arhitecți în municipiile mari ale României, precum Bucureștiul – doar 24% din certificate eliberate în termenul prevăzut și Constanța, cu doar 12,5% din certificate eliberate în 30 de zile, a precizat Alexandra Stoica, manager de proiect 30zile.ro.
În plus, mai puțin de un sfert dintre arhitecți au declarat că au obținut certificatul de urbanism numai pe baza documentației legale. Cel mai adesea sunt solicitate completări privind planul de situație, memoriul general, planul avizat de Oficiul de Cadastru, planul de amplasament și soluția schițată.
Totodată, doar puțin peste o treime din numărul total de certificate emise la nivel național sunt completate corect de la prima eliberare, în special din cauza erorii umane.
În privința documentațiilor de urbanism, fie planuri urbanistice zonale (PUZ) sau planuri urbanistice de detaliu (PUD), primul pas în elaborarea lor îl constituie obținerea avizului de oportunitate, emis cu consultarea comisiilor tehnice de urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul autorităților publice locale. În urma sondajului, doar 20,6% din avizele de oportunitate se primesc în termen de 30 de zile. Întârzierile mari caracterizează mai ales orașele dezvoltate, unde se înregistrează multe reveniri, dar și un termen lung de răspuns.
În ansamblu, avizele emise pentru etapa urbanistică sunt standard pentru zonele fără statut special (în medie 6 avize). Avize suplimentare apar în cazul dezvoltărilor în zonele construite protejate sau în proximitatea obiectivelor de infrastructură de transport, militare etc. Pe de altă parte, solicitarea unui număr de avize mai mic de 5 indică lipsa unor rețele de utilități în zonele respective de dezvoltare. În ceva mai mult de o treime din cazuri se solicită până în 5 avize.
Motivele respingerii documentațiilor de urbanism sunt date de neacceptarea soluției – peste 30% din cazuri, motive administrative – aproape 20% din cazuri, respectiv pe fondul documentațiilor incomplete – peste 19% din cazuri sau de expirare a avizelor deja obținute.
Revenirile pe documentații în vederea completării lor pentru avizare sunt mai des întâlnite în marile orașe, acolo unde dezvoltările urbane sunt complexe și presiunea imobiliară este mai mare.
În cazul avizului de Mediu, termenul de 30 de zile pentru emitere este respectat în aproape două treimi din cazuri la nivel național.
Avizul de la Apele Române se obține în termenul prevăzut în circa 50% din cazuri, iar avizul de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență în aproximativ 45% din cazuri.
La polul opus, avizul de la Cultură, este emis în termen de 30 de zile în mai puțin de 25% din cazuri.
Pricipalele motive pentru respingerea documentației de avizare constau în neacceptarea soluției (aproape 30% din cazuri), motive administrative (24,3%) și din cauza documentațiilor incomplete (24%).
În privința autorizațiilor de construire, doar în 38% din cazuri acestea sunt emise în termenul de 30 de zile.
Probleme majore sunt înregistrate tot în marile orașe, acolo unde presiunea dezvoltărilor depășește capacitatea administrativă, iar regulamentele de urbanism sunt vulnerabile. De exemplu, în Constanța doar 6,25% dintre autorizațiile de construire sunt emise în 30 de zile, în București doar 8,18%, în Ilfov 20%, în Sibiu 23%, iar în Timiș 27%.
Principala cauză de respingere a documentațiilor o reprezintă lipsurile administrative, constând în lipsa actelor, a semnăturilor, a reprezentării neclare.
În ansamblu, cei mai mulți dintre arhitecți (aproape 57%) se declară nemulțumiți de activitatea administrației publice, în timp ce 22% optează pentru un calificativ mediu, iar în jur de 21% acordă un calificativ pozitiv.
Principalele consecințe ale întârzierii documentațiilor sunt: scăderea generală a calității actului administrativ, scăderea impactului profesioniștilor în dezvoltarea unui mediu construit durabil, blocarea sau întârzierea investițiilor, rabatul de la calitatea documentațiilor, scăderea prețurilor pentru serviciile de proiectare, scăderea calității clădirilor și slăbirea rolului arhitectului în procesul de construire, practica ilegală de a începe șantierul fără autorizare și în ansamblu încurajarea practicilor ilegale de ocolire a sistemului de autorizare, atrag atenția reprezentanții OAR.
În opinia OAR, soluțiile la problema amintită constau în: crearea unui cadru favorabil de dialog cu administrația publică centrală și locală, unificarea practicilor și interpretărilor în regulamentele de urbanism, standardizarea reprezentării analizei, realizarea de ghiduri de bună practică, sprijinirea administrației publice în accelerarea realizării noilor documentații de urbanism și, nu în ultimul rând, digitalizarea și standardizarea procesului de autorizare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.8/ nov-dec 2018
