Diferentierea salariilor – Un prim pas si solutie de compromis la acest moment

Irina Forgo, direc­tor FPSC

Sectorul construcțiilor civile și industriale are un Contract Colectiv de Muncă valabil la nivel sectorial, începând cu luna mai a acestui an, semnat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și Federația Generală a Sindicatelor Familia.

“Contractul Colectiv de Muncă pentru secto­rul de negociere colectivă SECTOR 25 – Construcții civile și industriale este deja apli­cabil firmelor membre FPSC, care nu și-au exprimat în mod expres opțiunea de a nu adera la acesta”, a declarat Irina Forgo, direc­tor FPSC.

Părțile care au negociat contractul au avut în vedere găsirea unui echilibru între interesele angajatorului și angajatului, clarificarea unor aspecte legale care lăsau loc de interpretări și să stabilească drepturile angajaților, astfel încât să nu reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost aplicate/ negociate anterior, la nivel de unitate.

Cele mai importante prevederi negociate s-au referit la:

– Introducerea unui salariu minim diferențiat între angajații necalificați și cei calificați, cei din urmă urmând să primească – în măsura în care salariatul este încadrat și prestează o muncă calificată – cu minim 3 % mai mult decât cel necalificat, angajat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;

– Clarificare în ceea ce privește durata timpului de muncă, care poate depăși 48 de ore pe săptămână, dacă media se încadrează într-o perioadă de referință de 6 luni, respectiv cu încadrarea într-o perioadă de referință de 12 luni pentru membrii Casei Sociale a Constructorilor;

– Clarificări cu privire la faptul că în durata nor­mată a timpului de muncă nu intră timpul consumat cu prezentarea la locul de muncă sau cu echiparea/ dezechiparea.

Un compromis necesar

Diferențierea salariului minim între angajații calificați și cei necalificați a fost una dintre ce­le mai dificile teme de negociere.

În mod evident partea sindicală a dorit intro­ducerea unui procent cât mai mare ca dife­rență obligatorie între salariul angajaților cali­ficați și cei necalificați, dar – în mod firesc – a trebuit să se țină cont de faptul că acest con­tract colectiv de muncă se aplică firmelor mi­ci, mari și foarte mari în aceeași măsură.

”Nu ne permitem să punem o presiune supli­mentară pe bugetele firmelor, într-o perioa­dă în care – în special după intrarea în vigoa­re a așa-zisei «Ordonanțe trenuleț», plăților întârziate cu luni de zile, pentru lucrările exe­cutate în cadrul contractelor de achiziții pu­blice – situația sectorului este una extrem de dificilă. Trebuie să te pui în locul antrepreno­rului și să înțelegi că este și interesul lui să-și plătească cât mai bine angajații, să-și conti­nue lucrările, dar nu orice firmă poate să plă­tească salarii mai mari, independent de ran­damentul salariatului, în condițiile în care lucrările executate sunt achitate cu întârzieri de luni de zile. S-a considerat că un procent de 3 % este un prim pas și a reprezentat o so­luție de compromis la acest moment”, a de­clarat Irina Forgo.

Drepturi suplimentare: doar la nivel de unitate

Deși sindicatele au ridicat teme precum con­dițiile de muncă, concediile sau formarea pro­fesională, contractul nu introduce beneficii suplimentare obligatorii.

“Având în vedere larga aplicabilitate a CCM, am considerat că nu putem impune la nivel sectorial acordarea unor beneficii, altele de­cât cele legale, orice drepturi suplimentare putând fi stabilite doar prin contracte colecti­ve la nivel de unitate, cunoscând specificul activității, dimensiunea firmei, capacitatea fi­nanciară, etc”, a explicat reprezentanta FPSC.

Chiar dacă spațiul de manevră a fost redus, FPSC consideră că documentul final reflectă un echilibru între interesele angajaților și an­gajatorilor. Totuși, sunt criticate unele limitări legale.

“Considerăm, spre exemplu, că ar trebui să fie permise reținerile din salariu dacă, spre exemplu, salariatul nu returnează echipa­mentele și utilajele primite, le deteriorează intenționat, dacă nu poartă echipamentul de protecție a muncii și angajatorul este sancțio­nat, deși și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi revin. Codul Muncii interzice acest lucru și prevede că reţinerile cu titlu de daune cauza­te angajatorului nu pot fi efectuate decât da­că datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevoca­bilă. Este o prevedere rigidă, care face dificilă acțiunea antreprenorului în recuperarea pre­judiciului ”, a punctat Irina Forgo.

Sindicatele: “Suntem multumiti de ceea ce am obtinut, avand in vedere circumstantele”

Aderarea la Casa Socială a Constructorilor (CSC)

Contractul oferă un avantaj firmelor care sunt membre CSC, în special în ceea ce privește calculul duratei maxime a timpului de lucru. “Încurajăm firmele din construcții să se îndrepte spre Casa Socială a Construc-torilor, să se informeze și să cunoască beneficiile ce rezidă din calitatea de membru CSC și să deci­dă în cunoștință de cauză”, afirmă Irina Forgo.

Membrii CSC beneficiază de o perioadă de re­ferință mai mare, de 12 luni, atunci când se calculează durata timpului de muncă ce poa­te depăși 48 de ore pe săptămână.

Pierderea facilităților fiscale, imposibil de compensat prin CCM

Eliminarea facilităților fiscale de care benefi­ciau salariații din construcții printr-o ordonan­ță de urgență nu poate fi rezolvată printr-un contract colectiv de muncă. Angajații din sec­tor încadrați cu salariul minim, care încasau 3196 lei în luna decembrie, au primit în luna ianuarie mai puțin cu 457 lei. Pentru a le asigura același nivel salarial angajatorii ar fi trebuit să plătească 5.543 lei, adică cu 1.168 lei mai mult decât în decembrie 2024.

”Este imposibil să găsim o rezolvare, chiar și o diminuare redusă a impactului «Ordonanței trenuleț» printr-un contract colectiv de muncă la nivel sectorial”, subliniază Irina Forgo.

*

FPSC este singura organizaţie reprezentativă din România la nivel de sector de activitate ”Construcții Civile și Industriale” şi la nivel de sector de activitate ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respective pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante” conform Legii Dialogului Social. Condiţiile de reprezentativitate au fost recunoscute de Tribunalul Bucureşti.

FPSC este constituită din opt organizații patronale: Patronatul Societatilor din Constructii – PSC, Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta – PPTT, Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice – UNRMI, Asociația Română a Distribuitorilor de Metale – ARDIMET, Patronatul Drumarilor din România – PDR, Patronatul Proiectanților în Construcții – PPC, Asociația Română a Apei – ARA, Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO.