
Irina Forgo, director FPSC
Sectorul construcțiilor civile și industriale are un Contract Colectiv de Muncă valabil la nivel sectorial, începând cu luna mai a acestui an, semnat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și Federația Generală a Sindicatelor Familia.
“Contractul Colectiv de Muncă pentru sectorul de negociere colectivă SECTOR 25 – Construcții civile și industriale este deja aplicabil firmelor membre FPSC, care nu și-au exprimat în mod expres opțiunea de a nu adera la acesta”, a declarat Irina Forgo, director FPSC.
Părțile care au negociat contractul au avut în vedere găsirea unui echilibru între interesele angajatorului și angajatului, clarificarea unor aspecte legale care lăsau loc de interpretări și să stabilească drepturile angajaților, astfel încât să nu reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost aplicate/ negociate anterior, la nivel de unitate.
Cele mai importante prevederi negociate s-au referit la:
– Introducerea unui salariu minim diferențiat între angajații necalificați și cei calificați, cei din urmă urmând să primească – în măsura în care salariatul este încadrat și prestează o muncă calificată – cu minim 3 % mai mult decât cel necalificat, angajat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
– Clarificare în ceea ce privește durata timpului de muncă, care poate depăși 48 de ore pe săptămână, dacă media se încadrează într-o perioadă de referință de 6 luni, respectiv cu încadrarea într-o perioadă de referință de 12 luni pentru membrii Casei Sociale a Constructorilor;
– Clarificări cu privire la faptul că în durata normată a timpului de muncă nu intră timpul consumat cu prezentarea la locul de muncă sau cu echiparea/ dezechiparea.
Un compromis necesar
Diferențierea salariului minim între angajații calificați și cei necalificați a fost una dintre cele mai dificile teme de negociere.
În mod evident partea sindicală a dorit introducerea unui procent cât mai mare ca diferență obligatorie între salariul angajaților calificați și cei necalificați, dar – în mod firesc – a trebuit să se țină cont de faptul că acest contract colectiv de muncă se aplică firmelor mici, mari și foarte mari în aceeași măsură.
”Nu ne permitem să punem o presiune suplimentară pe bugetele firmelor, într-o perioadă în care – în special după intrarea în vigoare a așa-zisei «Ordonanțe trenuleț», plăților întârziate cu luni de zile, pentru lucrările executate în cadrul contractelor de achiziții publice – situația sectorului este una extrem de dificilă. Trebuie să te pui în locul antreprenorului și să înțelegi că este și interesul lui să-și plătească cât mai bine angajații, să-și continue lucrările, dar nu orice firmă poate să plătească salarii mai mari, independent de randamentul salariatului, în condițiile în care lucrările executate sunt achitate cu întârzieri de luni de zile. S-a considerat că un procent de 3 % este un prim pas și a reprezentat o soluție de compromis la acest moment”, a declarat Irina Forgo.
Drepturi suplimentare: doar la nivel de unitate
Deși sindicatele au ridicat teme precum condițiile de muncă, concediile sau formarea profesională, contractul nu introduce beneficii suplimentare obligatorii.
“Având în vedere larga aplicabilitate a CCM, am considerat că nu putem impune la nivel sectorial acordarea unor beneficii, altele decât cele legale, orice drepturi suplimentare putând fi stabilite doar prin contracte colective la nivel de unitate, cunoscând specificul activității, dimensiunea firmei, capacitatea financiară, etc”, a explicat reprezentanta FPSC.
Chiar dacă spațiul de manevră a fost redus, FPSC consideră că documentul final reflectă un echilibru între interesele angajaților și angajatorilor. Totuși, sunt criticate unele limitări legale.
“Considerăm, spre exemplu, că ar trebui să fie permise reținerile din salariu dacă, spre exemplu, salariatul nu returnează echipamentele și utilajele primite, le deteriorează intenționat, dacă nu poartă echipamentul de protecție a muncii și angajatorul este sancționat, deși și-a îndeplinit toate obligațiile ce îi revin. Codul Muncii interzice acest lucru și prevede că reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Este o prevedere rigidă, care face dificilă acțiunea antreprenorului în recuperarea prejudiciului ”, a punctat Irina Forgo.
Aderarea la Casa Socială a Constructorilor (CSC)
Contractul oferă un avantaj firmelor care sunt membre CSC, în special în ceea ce privește calculul duratei maxime a timpului de lucru. “Încurajăm firmele din construcții să se îndrepte spre Casa Socială a Construc-torilor, să se informeze și să cunoască beneficiile ce rezidă din calitatea de membru CSC și să decidă în cunoștință de cauză”, afirmă Irina Forgo.
Membrii CSC beneficiază de o perioadă de referință mai mare, de 12 luni, atunci când se calculează durata timpului de muncă ce poate depăși 48 de ore pe săptămână.
Pierderea facilităților fiscale, imposibil de compensat prin CCM
Eliminarea facilităților fiscale de care beneficiau salariații din construcții printr-o ordonanță de urgență nu poate fi rezolvată printr-un contract colectiv de muncă. Angajații din sector încadrați cu salariul minim, care încasau 3196 lei în luna decembrie, au primit în luna ianuarie mai puțin cu 457 lei. Pentru a le asigura același nivel salarial angajatorii ar fi trebuit să plătească 5.543 lei, adică cu 1.168 lei mai mult decât în decembrie 2024.
”Este imposibil să găsim o rezolvare, chiar și o diminuare redusă a impactului «Ordonanței trenuleț» printr-un contract colectiv de muncă la nivel sectorial”, subliniază Irina Forgo.
*
FPSC este singura organizaţie reprezentativă din România la nivel de sector de activitate ”Construcții Civile și Industriale” şi la nivel de sector de activitate ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respective pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante” conform Legii Dialogului Social. Condiţiile de reprezentativitate au fost recunoscute de Tribunalul Bucureşti.
FPSC este constituită din opt organizații patronale: Patronatul Societatilor din Constructii – PSC, Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta – PPTT, Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice – UNRMI, Asociația Română a Distribuitorilor de Metale – ARDIMET, Patronatul Drumarilor din România – PDR, Patronatul Proiectanților în Construcții – PPC, Asociația Română a Apei – ARA, Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO.