Pentru programele de investiții în sectorul apa/canalizare, finanțate din fonduri naționale (PNDL, PNCIPS, Anghel Saligny etc.), este urgent și imperios să fie introduse mecanisme de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor, care să asigure creșterea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice.
Aceasta este una dintre recomandările făcute Guvernului de către Curtea de Conturi a României în urma unui raport de audit pentru sectorul de apă.
Auditorii afirmă că în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente.
Responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere/ autorități publice și nu există un lider coordonator al domeniului.
Politicile publice nu au ținte și indicatori bine definiți și sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate, astfel că rezultatele implementării acestora pot fi puse la îndoială.
Totodată, politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă, notează raportul.
Managementul programelor cu finanțare națională a fost unul deficitar în condițiile în care fundamentarea acestora nu a avut la bază criterii suficient de solide de selecție și prioritizare a proiectelor de investiții.
Se remarcă suprapuneri și paralelisme între programele de investiții, numeroase deficiențe în implementare și, în final, se obțin rezultate sub așteptări.
Acordarea finanțărilor în cadrul diferitelor programe se face pe baza unor criterii neunitare și care nu reflectă o viziune de consolidare strategică a sectorului, de realizare a țintelor de conformare și de operare în condiții de siguranță, calitate și eficiență a serviciilor.
Gradul relativ redus de utilizare a fondurilor alocate pentru investiții în apă și canalizare (78% în cazul programelor finanțate din fonduri europene, respectiv 74% în cazul celor din bugetul național, conform datelor la 31.12.2022) indică rezultate nesatisfăcătoare și o eficacitate relativ redusă a programelor de investiții gestionate de Guvern prin ministerele sale.
Ritmul lent de execuție și finalizare a obiectivelor de investiții și mecanismele slabe de monitorizare și evaluare a rezultatelor programelor de investiții cu finanțare națională au condus la o performanță redusă a acestora, caracterizată prin: întârzieri mari în execuție, soluții tehnice necorespunzătoare, probleme de calitate a lucrărilor, investiții realizate dar nefuncționale sau exploatate sub capacitate.
Calitatea apei este sub nivelul nevoilor și așteptărilor cetățenilor. Mulți operatori, în special cei din mediul rural sau din orașe mici, funcționează fără licență sau autorizație sanitară, deci fără o garanție a calității. Există o capacitate insuficientă a instituțiilor de reglementare și control de a garanta respectarea standardelor de calitate în domeniu.
Ca urmare, Curtea de Conturi recomandă Guvernului să desemneze un lider instituțional (Secretariatul General al Guvernului, ANRSC sau o altă structură guvernamentală), și să monitorizeze periodic progresele și să evalueze rezultatele.
În cazul operatorilor care nu îndeplinesc cerințele de siguranță a sănătății publice, de protecție a mediului și de sustenabilitate economică (în special, micii operatori din mediul rural) se impun măsuri legislativ-administrative de accelerare a procesului de absorbție de către marii operatori, operatori regionali ce au capacitatea financiară și logistică de a respecta normele și standardele de calitate.
Grupului de lucru interministerial a realizat unele progrese
În raport sunt menționate și aspectele pozitive remarcate cu prilejul auditului, precum înființarea, în urmă cu doi ani, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, a Grupului de lucru interministerial care a realizat unele progrese, prin contribuția adusă la elaborarea Planului accelerat de conformare cu directivele europene în domeniul apei și apei uzate, dar care încă nu și-a atins pe deplin obiectivul principal de elaborare și implementare a unei strategii coerente și a unui plan complex de măsuri și acțiuni în vederea atingerii exigențelor din directivele europene privind apa.
Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă și aproximativ 40% din populația țării nu este racordată la sistemul de canalizare.
În mediul rural, la nivelul anului 2022, accesul la aceste servicii esențiale era și mai redus: 59% dintre locuitorii satelor nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețele publice de canalizare.
Deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările UE, unde rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă depășește 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare.
În ceea ce privește accesul populației la condițiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populația României nu avea acces la baie/duș și nici toaletă în locuință.
Acest indicator este și mai pronunțat la categoria de populație vulnerabilă care trăiește la limita subzistenței și care este denumită, generic,”în risc de sărăcie”.
Mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflați în această situație nu beneficiau nici de baie/duș și nici de toaletă în locuință la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens.
Un exemplu de bună practică l-ar putea constitui Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliți indicatori de rezultat pentru sectorul de apă și valori țintă pentru aceștia, precum și calendare de implementare precise.
Însă, pentru îndeplinirea țintelor în termenele stabilite, trebuie susținută întărirea capacității administrative și responsabilizarea factorilor implicați.
Curtea de Conturi a României a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetățenilor la serviciul public de apă și canalizare, din perspectiva accesibilității, echității și calității serviciilor, respectiv a coordonării finanțării și eficienței investițiilor în acest domeniu.
Concluziile rezultate și recomandările formulate de auditori pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea activității din sectorul de apă și apă uzată din România au fost cuprinse într-un raport de audit transmis autorităților responsabile.
Misiunea de audit al performanței cu tema Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii s-a desfășurat în semestrul II 2022 și anul 2023.
Au fost analizate datele disponibile la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și, ulterior, au fost colectate informații atât de la instituții ale administrației publice centrale, cât și de la instituții și operatori de apă de la nivel teritorial.
Au fost evaluate cu prioritate activitățile și evenimentele din ultimii cinci ani, iar pentru analiza unor evoluții și tendințe pe perioade mai îndelungate au fost prelucrate date statistice pe o perioadă de cel puțin zece ani.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2024
