Creșterea economiei românești va continua anul acesta, deși într-un ritm mai lent decât anul trecut.
Aceasta, din cauza inflației persistente, a condițiilor de finanțare stricte și a creșterii scăzute a partenerilor comerciali, potrivit celei mai recente prognoze macroeconomică realizată de Comisia Europeană privind România.
Analiștii CE preconizează că inflația de bază va atinge un vârf în 2023, iar inflația generală va rămâne peste ținta de inflație pe orizontul de prognoză.
Ei estimează că șomajul va scădea doar marginal, menținând piața muncii relativ restrânsă și creșterile salariale ridicate.
Deficitul public general va scădea la 4,4% în 2024, din cauza creșterii puternice a veniturilor, ajutată de modificările Codului Fiscal și de PIB-ul nominal robust, precum și de scăderea cheltuielilor curente ca pondere din PIB. Raportul datoriei/PIB este prognozat să ajungă la 46,1% în 2024.
Reziliență în pofida factorilor potrivnici
Anul trecut, creșterea economică a țării noastre a atins 4,7%, determinată de un consum privat puternic și de investiții robuste.
Indicatorii de înaltă frecvență indică o economie destul de rezistentă în primul trimestru din anul curent. Cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul este în creștere, iar producția industrială dă semne de îmbunătățire. Așteptările de angajare au rămas la un nivel relativ ridicat.
În viitor, inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și creșterea mai redusă a partenerilor comerciali pot încetini creșterea reală.
În ciuda acestor factori potrivnici, creșterea consumului privat este de așteptat să rămână pozitivă pe fondul salariilor și pensiilor mai mari, precum și al prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025. Schemele de sprijin guvernamentale și o piață a muncii rezistentă vor susține, de asemenea, activitatea economică.
Politica monetară urmează să rămână strictă, cu rata de politică monetară la 7%, afectând fluxul de credit către economie și investiții. Cu toate acestea, investițiile planificate în cadrul Planului de redresare și reziliență (PNRR) și intrările de alte fonduri UE sunt stabilite să compenseze mai mult decât impactul condițiilor stricte de creditare.
Analiștii CE preconizează că investițiile vor sprijini puternic creșterea reală în 2023 și 2024.
Ei sunt de părere că exporturile nete nu vor contribui la creșterea PIB-ului.
În ciuda scăderii prețurilor la energie și a îmbunătățirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va menține balanța comercială negativă.
Deficitul de cont curent este de așteptat să rămână în jur de [8%] din PIB pe orizontul de prognoză, prezentând riscuri externe de sustenabilitate pe termen mediu.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,2% în 2023 și cu 3,5% în 2024. Riscurile la adresa prognozei sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR ar putea reduce investițiile.
Şomajul şi presiunile salariale
În ciuda creșterii solide a PIB-ului, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân modeste, deoarece o populație îmbătrânită și migrația în masă reprezintă un obstacol serios pentru crearea de locuri de muncă.
Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina și vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acționa ca factori de atenuare.
Rata șomajului este de așteptat să scadă ușor, până la 5,4% în 2023 și 5,1% în 2024.
Creșterile salariale au fost puternice, în special în sectorul privat, dar pentru economia totală rămân sub rata inflației.
Piața restrânsă a forței de muncă, necesitatea de a compensa diminuarea puterii de cumpărare și inflația ridicată ar trebui să contribuie la creșteri puternice ale salariilor în 2023 și 2024.
Inflația de bază va rămâne ridicată
Inflația totală a IAPC a atins un vârf în noiembrie și apoi a scăzut la 12,2% în martie, datorită prețurilor mai scăzute la energie.
Datorită schemei de plafonare a prețului energiei, analiștii CE nu se așteaptă la aproape nicio modificare în această componentă, determinată în mare parte de mișcările prețurilor la combustibil și la distribuția energiei.
Cu toate acestea, inflația de bază a continuat să crească pe fondul scumpirii produselor alimentare procesate și a serviciilor.
Analiștii CE estimează că va rămâne peste inflația generală în acest an, după ce a atins un vârf în primul trimestru.
În general, inflația medie IAPC va scădea la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt de creștere, deoarece presiunile de creștere a salariilor sunt mari.
Lucrari ingineresti de peste 16 mil euro, disputate de mari constructori
Deficitul public va scădea
Totodată, analișii CE estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% în 2022.
Creșterea robustă a PIB-ului nominal și impozitele legate de energie vor spori veniturile guvernamentale în 2023.
Cheltuielile curente vor crește mai puțin decât PIB-ul nominal, condus de moderarea salariilor publice.
Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să crească, reflectând obiective bugetare interne ambițioase și intrări mari de fonduri UE.
Plăți suplimentare către pensionari, modificarea codului fiscal, schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie și o legislație anunțată în mod credibil pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt toate luate în considerare în prognoză.
Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic este proiectat în previziunile de primăvară a Comisiei pentru 2023 la 0,3% din PIB în 2023, comparativ cu 0,4% în 2022.
Deficitul este prognozat să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, pe măsură ce cheltuielile curente scad ca pondere din PIB, ca urmare a întreruperii unor măsuri implementate în 2022/2023 în valoare de circa 0,3 puncte procentuale din PIB și prin efectul stabilizatorilor automati, deoarece se așteaptă ca creșterea economică nominală să fie în continuare substanțială.
De asemenea, analiștii estimează că creșterea cheltuielilor de capital va încetini din cauza efectului de bază creat de marea sumă reziduală din ciclul bugetar al UE 2014-2020, preconizată în 2023.
În prezent, Comisia presupune o eliminare completă a măsurilor de sprijin energetic în 2024.
Creșterea mai scăzută a PIB-ului, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni în creștere asupra salariilor publice în urma ratelor de creștere reale negative din 2021, indexarea pensiilor care în 2024 va încorpora inflația ridicată din 2022, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2023
