Un nou proiect de HG stipulează că „Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 2.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie, pe lună, în anul 2019, reprezentând 12,251 lei/oră.”
Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor din Construcții ARACO, consideră că „societățile comerciale cu profil de construcții vor fi afectate de creșterea salariului brut pe economie de la 1.900 lei actual, la 2.050 lei începând cu 1 ianuarie 2019, în masura în care contractele de execuție lucrări aflate în derulare prevăd, sau nu, clauze referitoare la posibilitatea reajustării prețurilor.”
Notificările nr.264 și 265 emise de ANAP la data de 5 februarie 2018 cu privire la impactul prevederilor OUG 79/2017 asupra procedurilor de atribuire aflate în derulare și asupra contractelor de achiziție publică aflate în executie, fac trimitere la Art.28 alin.5 din HG 395/2016, care prevede posibilitatea ajustării prețurilor, ca urmare a unor modificări legislative, condiționat de faptul dacă autoritatea contractantă a prevăzut această posibilitate în documentația de atribuire, cât și în contractul de achiziție publică.
Pe cale de consecință, atrage atenția președintele ARACO, ”în cazul neîndeplinirii condiționalităților menționate mai sus, creșterea salariului minim la 2.050 lei începând cu 1 ianuarie 2019, va conduce la denaturarea semnificativă a condițiilor financiare asumate de constructori prin oferta depusă, fiind create condițiile concrete pentru înregistrarea unor rezultate financiare negative odată cu finalizarea contractului”.
Sebastian Metz, director general al Camerei de Comert si Industrie Romano – Germana este de părere că există industrii, sectoare ale economiei care vor profita de această creștere a salariului minim. Este vorba mai ales de branșele care se bazează pe consum, cum ar fi serviciile și celelalte sectoare care depind de acestea.
Pe de altă parte, la astfel de modificări legislative trebuie avut în vedere faptul că acestea au efecte asupra industriei producătoare. ”Creșterile salariale trebuie corelate cu creșterea productivității muncii. Totodată, trebuie să se țină cont de cât de competitiv este amplasamentul investițional în comparație cu alte amplasamente internaționale și mai ales trebuie văzut ce măsuri se impun pentru legiuitor și companii, pentru ca aceste creșteri salariale să poată fi suportate de economie. Ne gândim aici la măsuri de calificare profesională, la investiții în tehnologie, în automatizare. Dar, în general creșteri salariale prea mari, decise prea rapid, și fără consultări prealabile trebuie privite cu multă atenție”, sublianză domnul Metz.
În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie pe lună în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră, în conformitate cu prevederile HG nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Cititi revista ARENA Constructiilor nr.6/sept 2018
Evident, cresterea salariilor impacteaza direct valoarea contractelor aflate in desfasurare. Acest impact se va adauga la impactul produs deja de cresterea anterioara a salariului minim, cu efecte in lant asupra tuturor celorlalte categorii de salarii, cu valoarea sperioara salariului brut.
Daca aceasta crestere a salariului este efectuata fara cresterea productivitatii muncii (evident este necesar un studiu de impact, crearea de conditii, schimbarea unor metodologii de lucru … etc.) efectul cresterii salariului minim va fi negativ, adica poate produce pe cale de consecinta, o scadere a veniturilor firmelor de constructii, cu impact direct asupra dezvoltarii acestora (existand si situatia in care unele firme ar putea intra in insolventa datorita impactului negativ produs asupra contractelor aflate in desfasurare).
Dincolo de cifre pe hartie di Hotarari de Guvern care sa reglementeze nivelul salarial cred ca sunt necesare discutii cu patronatele din constructii si , evident luarea de decizii bazate pe calcule sustenabile economic si financiar, solutii constructive corect si concret argumentate si o solida fundamentare direct legata de modalitatile reale de desfasurare a contractelor.