Economia României va crește treptat cu 1,0% în 2025 și cu 1,4% în 2026, estimează experții FMI în cel mai recent raport.
Totodată, ei se așteaptă ca inflația totală, care a crescut la 9,9% (an/an) în septembrie 2025 odată cu eliminarea plafonării prețului energiei electrice și a creșterii cotei TVA, să rămână temporar ridicată până la mijlocul anului 2026, după care va scădea până la sfârșitul anului 2026.
Raportul arată că persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 și la sustenabilitatea finanțelor publice din cauza deficitului fiscal încă ridicat.
Pe de altă parte, implementarea solidă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida sentimentul investitorilor și ar putea reduce primele de risc mai rapid decât se aștepta, ceea ce ar duce la investiții private și la creștere economică mai mari.
O creștere salarială mai puternică decât se aștepta, posibil determinată de o inflație generală temporar ridicată ar putea întârzia normalizarea preconizată a inflației de bază.
Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat ”un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară”.
Aceștia au considerat că ”reforma fiscală ulterioară pe termen mediu ar trebui să vizeze mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractivă pentru investițiile de capital”.
Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea de noi măsuri fiscale pentru a evita diminuarea suplimentară a cererii interne.
Ei au recomandat continuarea eforturilor în cadrul reformelor structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor.
Reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare pentru a asigura revenirea sigură a inflației în banda de toleranță.
Aceștia au recomandat ca reducerile ratei dobânzii de politică monetară să fie reluate numai după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut.
Avansarea reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al autorităților și îmbunătățirea managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE) rămân importante.
Aceste reforme, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor UE, vor spori potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și reechilibrarea externă.
Reformele de guvernanță, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului marilor întreprinderi de stat, și o mai mare previzibilitate a reglementărilor sunt, de asemenea, esențiale pentru a consolida atractivitatea României pentru investiții.
Creșterea participării forței de muncă prin investiții în capitalul uman ar contribui la atenuarea efectelor unei perspective demografice nefavorabile.
Tranziția planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, vor contribui la consolidarea securității energetice.
| România : Indicatori economici selectați, 2024 – 2026 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
